Girul cambiei
| Comentarii |
|
girul cambiei, Definiție. Condiţiile de validitate a girului. Efectele transmiterii cambiei prin gir
Definiție
Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului, toate drepturile izvorând din titlul respectiv. Aşa cum se deduce
din definiţie, girul reprezintă modalitatea de transmitere a cambiei de la posesor către o altă persoană. Posesorul transmiţător al cambiei poartă denumirea de girant, iar dobânditorul cambiei transmisă prin gir poartă denumirea de giratar.
în conformitate cu dispoziţiile art. 13 din lege. cambia poate fi transmisă prin gir, chiar dacă nu cuprinde menţiunea «la ordin». Numai dacă în cambie este inserată menţiunea «nu la ordin», cambia nu poate fi transmisă prin gir, dar aceasta poate fi transmisă potrivit regulilor dreptului comun, pe calea cesiunii de creanţă.
Pentru a produce efecte juridice, transmiterea cambiei prin gir trebuie să aibă loc înainte de scadenţă. Girul poate fi făcut către o persoană implicată în raporturile cambiale sau către o persoană străină de cambie. Girul cambiei se fundamentează pe raporturile juridice preexistente (vânzare-cumpărare, împrumut etc.) între girant şi giratar.
Condiţiile de validitate a girului
Transmiterea cambiei prin gir este supusă unor condiţii de fond şi de formă speciale, prevăzute de lege.
Condiţiile de fond ale girului
Sub aspectul condiţiilor de fond, girul, fiind un act juridic, trebuie să îndeplinească toate cerinţele de valabilitate ale actului juridic specifice dreptului comun, în afară de condiţiile generale ale actului juridic, girul trebuie să îndeplinească două cerinţe speciale, reglementate de art. 14 din Legea nr. 58/1934.
a) Prima condiţie specială este aceea potrivit căreia girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţie care afectează girul este socotită nescrisă.
b) Cea de-a doua condiţie specială priveşte integritatea creanţei. Girul trebuie să privească întreaga creanţă menţionată în titlu. Legea sancţionează cu nulitatea girul parţial al creanţei [art. 14 alin. (2) din lege].
Condiţiile de formă ale girului
în conformitate cu art. 15 din lege, girul trebuie să fie scris pe cambie şi să fie semnat de către girant. De regulă, menţiunea privind girul figurează pe dosul titlului cambial, dar el poate fi menţionat şi pe faţa cambiei, însă cu precizarea clară a naturii operaţiunii juridice, pentru a nu fi confundată cu un aval. Menţiunea ce cuprinde girul cambiei trebuie însoţită de semnătura olografă a girantului în condiţiile art. 8 din lege. Se înţelege că transmiterea cambiei prin gir presupune şi predarea titlului către giratar.
Girul în alb
Potrivit prevederilor art. 15 din lege, girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura. Un astfel de gir este calificat
de lege ca fiind „gir în alb”. în acest din urmă caz, pentru a fi valabil, girul trebuie să fie înscris pe cambie. Posesorul unui gir în alb are anumite drepturi prevăzute de lege. Astfel, potrivit art. 16, dacă girul este în alb posesorul poate:
a) să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane;
b) să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul altei persoane;
c) să predea cambia unei terţe persoane fără să completeze girul în alb şi fără să o gireze. în acest caz, cambia se transmite prin remiterea materială a înscrisului, iar persoana transmiţătoare nu devine obligat cambial atâta vreme cât nu-şi pune semnătura pe cambie.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 din lege, girul la purtător este echivalentul unui gir în alb. în doctrină s-a făcut precizarea că între girul în alb şi girul la purtător există totuşi o diferenţă sub aspectul condiţiilor de formă; girul în alb nu cuprinde nicio menţiune cu privire la giratar, pe când în cazul girului la purtător, giratarul este desemnat prin calitatea sa de posesor al titlului (de exemplu «către prezentator»), întrucât este echivalentul unui gir în alb, beneficiarul girului la purtător are aceleaşi drepturi cu ale beneficiarului girului în alb.
Efectele transmiterii cambiei prin gir
Principalele efecte juridice ale transmiterii cambiei prin gir sunt reglementate de art. 16-18 din Legea nr. 58/1934 şi sunt: efectul translativ de drepturi, efectul de garanţie şi efectul de legitimare.
Efectul translativ al girului
Este consacrat de art. 16 din lege, care dispune că girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Aceste drepturi sunt următoarele: dreptul de a încasa suma de bani menţionată în cambie; dreptul de a prezenta cambia la acceptare şi la plată; dreptul de a dresa protestul, în cazul refuzului de acceptare sau de plată; dreptul de a exercita acţiunile de regres; dreptul de a transmite cambia altei persoane; drepturile privind eventualele garanţii reale mobiliare sau imobiliare ca accesorii ale cambiei etc.
Efectul de garanţie al girului
Acest efect este reglementat de art. 17 din lege care dispune că, dacă nu s-a stipulat altfel, girantul răspunde de acceptarea şi de plata cambiei. Rezultă că girantul devine un veritabil obligat cambial, calitate în care, în caz de refuz de acceptare sau de plată din partea trasului, va fi obligat să facă plata către giratarii ulteriori. Legea permite girantului să se exonereze de răspundere pentru acceptarea şi plata cambiei. Pentru a se exonera de răspundere, girantul trebuie să insereze în cambie o menţiune expresă în acest sens, precum «fără garanţie»,
«fără răspundere cambială», «fără regres» ori alte expresii din care să rezulte fără echivoc exonerarea de răspundere a girantului.
Efectul de legitimare al girului
Potrivit dispoziţiilor art. 18 din lege, deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Dacă o persoană a pierdut, în orice împrejurare, posesia unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în condiţiile legii nu este obligat să restituie cambia, afară numai dacă a dobândit-o cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei [art. 18 alin. (3) din lege].
