Invocarea lipsei dovezii calităţii de reprezentant
| Comentarii |
|
invocarea lipsei dovezii calităţii de reprezentant, potrivit dispoziţiilor art. 82 NCPC [corespondent art. 161 alin. (1) CPC], intitulat „Lipsa dovezii calităţii de reprezentant”: „(1) Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată. (2) Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac”.
Lipsa dovezii calităţii de reprezentant se poate invoca atât de către părţi, cât şi de către instanţă din oficiu.
în cazul invocării acestei neregularităţi, spre deosebire de codul de procedură civilă din 1865, care prevedea, în art. 161 alin. (1), posibilitatea instanţei de a acorda un termen pentru complinirea lipsurilor, în prezent, instanţa este obligată în acest sens. Astfel, s-a apreciat că, dacă nici partea şi nici pretinsul său reprezentant nu sunt prezenţi la termenul la care a fost sesizată lipsa dovezii respective, instanţa va amâna cauza şi va cita partea cu menţiunea de a face dovada calităţii de reprezentant, sub sancţiunea anulării cererii. Citarea se impune, chiar dacă partea are termen în cunoştinţă, această instituţie vizând numai data procesului şi locul desfăşurării sale, iar nu şi eventualele dispoziţii luate pe parcursul său, ce trebuie comunicate părţii. S-a reţinut că ar fi de preferat să fie citaţi atât partea, cât şi pretinsul său reprezentant, pentru a asigura premisele unei informări cât mai complete.
Lipsa dovezii calităţii de reprezentant se invocă pe cale de excepţie.
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură (are în vedere o neregularitate procedurală), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la anularea cererii şi împiedicarea soluţionării fondului cererii), dar începe cu un efect dilatoriu (pentru că anularea cererii nu intervine automat, la data la care se invocă excepţia, ci numai dacă dovada calităţii de reprezentant nu se face în termenul acordat de instanţă). Apreciem că este o excepţie de ordine privată, fiind afectat interesul personal al părţii greşit sau incomplet reprezentate; dar legiuitorul, având în vedere şi interesul de a se realiza o judecată între părţi corect reprezentate, a prevăzut în mod expres posibilitatea instanţei de a invoca din oficiu excepţia, fără ca această posibilitate să schimbe natura juridică privată a excepţiei într-una de ordine publică.
S-a reţinut şi opinia potrivit căreia este vorba despre o excepţie de fond.
Excepţia poate fi invocată în orice stare a pricinii, dar nu direct în căile de atac; astfel, potrivit alin. (2) al art. 82 NCPC, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac; înseamnă că, în apel, această neregularitate nu va putea fi invocată direct nici prin intermediul excepţiei, dar nici ca motiv de apel, soluţia fiind aceeaşi şi în recurs. De asemenea, lipsa dovezii calităţii de reprezentant în apel nu va putea fi susţinută direct în recurs.
în faţa primei instanţe, excepţia poate fi invocată oricând, până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, chiar dacă pârâtul nu a formulat întâmpinare sau nu a invocat neregularitatea prin întâmpinarea formulată în termen; tot astfel, instanţa va putea să invoce din oficiu această excepţie până la închiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei, iar, în cazul în care neregularitatea se descoperă la momentul deliberării, instanţa va repune cauza pe rol şi va cita partea cu menţiunea corespunzătoare, punând în discuţie acest aspect la termenul acordat.
Dacă numai reclamantul a atacat hotărârea prin care cererea sa a fost admisă în parte, pârâtul nu mai poate să invoce lipsa dovezii calităţii de reprezentant a persoanei care a formulat cererea în numele reclamantului, chiar dacă a invocat-o în faţa primei instanţe şi s-a respins, căci aceasta ar reprezenta un motiv de anulare sau casare în tot a hotărârii primei instanţe, în condiţiile în care pârâtul nu a declarat cale de atac, iar partea neatacată din hotărâre a dobândit autoritate de lucru judecat.
în ipoteza în care prima instanţă a anulat în mod legal cererea pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant, cu respectarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) NCPC, depunerea dovezii în calea de atac nu va conduce la admiterea apelului şi la anularea hotărârii primei instanţe, întrucât aceasta a fost corect pronunţată. Calea de atac ar putea fi admisă numai în situaţia în care dovada a fost făcută în faţa primei instanţe, însă aceasta a anulat cererea în mod greşit, cu neobservarea dovezii sau cu interpretarea sa eronată.
Titularul dreptului poate ratifica actele făcute de cel care nu avea calitatea de reprezentant.
Anularea cererii intervine în cazul în care cererea a fost făcută prin reprezentant, în numele titularului; dacă titularul a făcut cererea personal, iar la termen se înfăţişează numai reprezentantul, care nu-şi dovedeşte calitatea, partea pentru care s-a înfăţişat reprezentantul va fi considerată absentă.
în cazul în care cel ce a formulat cererea nu a menţionat împrejurarea că acţionează în calitate de reprezentant al titularului dreptului pretins, sancţiunea constă în respingerea cererii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă. Dacă menţionează că are calitate de reprezentant, dar nu depune dovada calităţii de reprezentant, cererea va fi anulată în cazul în care această calitate nu a putut fi justificată în termenul acordat de instanţă în acest scop.
Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant se pune în discuţia contradictorie a părţilor, instanţa pronunţându-se asupra sa prin încheiere, dacă o respinge sau, după caz, o admite, dar rămâne în continuare învestită cu soluţionarea cauzei, sau prin sentinţă ori decizie, după caz, dacă o admite şi se dezînvesteşte de judecarea pricinii.
Lipsa dovezii calităţii de reprezentant este sancţionată cu nulitatea necondiţionată de existenţa vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 2 NCPC.
Pe de o parte, în condiţiile art. 82 alin. (1) NCPC, atunci când nu se face dovada calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, sancţiunea care intervine este anularea cererii, iar, pe de altă parte, art. 83 alin. (3) şi art. 84 alin. (2) NCPC prevăd sancţiunea nulităţii actelor de procedură săvârşite în etapa recursului de reprezentantul care nu are calitatea de avocat sau consilier juridic; deci, sunt reglementate aspecte diferite: sancţiunea pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant, în general şi sancţiunea pentru lipsa unei anumite calităţi a reprezentantului în recurs. Rezultă că actele de procedură efectuate în recurs personal de partea nelicenţiată în drept sau de un mandatar neavocat sunt lovite de nulitate; fiind vorba de o nulitate expresă, vătămarea intimatului este pre-zumată, revenind recurentului sarcina de a face dovada contrară [art. 175 alin. (2) NCPCp.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Invocarea lipsei dovezii calităţii de reprezentant
