Calculul termenelor procedurale civile
Comentarii |
|
calculul termenelor procedurale, regulile de calcul al termenelor din art. 181 NCPC se aplică numai termenelor de procedură, nu şi termenelor de prescripţie a dreptului la acţiune, reglementate de dispoziţiile art. 2544 şi art. 2551-2556 NCC.
Se adaugă regulii de luare în considerare a datei depunerii actului procedural la oficiul poştal sau la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, pentru a se aprecia un termen procedural ca fiind făcut în termen, două reguli similare: data depunerii actului, înăuntrul termenului prevăzut de lege, la unitatea militară ori la administraţia locului de deţinere unde se află această parte; înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată (art. 183 NCPC).
Ceea ce modifică major noul Cod este reglementarea cazurilor de echipolenţă a actului de procedură, unde se introduc două cazuri de echipolenţă.
Astfel, potrivit art. 468 alin. (2) NCPC, termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii, chiar şi atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviinţare a executării silite [faţă de formularea art. 284 alin. (2) CPC, care se referă la comunicarea hotărârii odată cu somaţia de executare]; diferenţa faţă de textul anterior este aceea a avansării considerării drept comunicare a hotărârii judecătoreşti (încheierea de încuviinţare a executării comunicându-se înaintea somaţiei).
Se păstrează neschimbat cazul de echipolenţă de la art. 284 alin. (3) CPC, reglementat în art. 468 alin. (3) NCPC: „Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socoteşte comunicată la data depunerii cererii de apel”.
Art. 184 alin. (2) NCPC prevede că se consideră că actul a fost comunicat părţii şi în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum şi în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părţi. Cea de-a doua teză nu face altceva decât să păstreze cazul de echipolenţă generală reglementat de art. 102 alin. (2) CPC. în schimb, prima teză introduce un nou caz de echipolenţă generală, respectiv primirea sub semnătură, de către parte, a unei copii de pe act.
Sancţiuni incidente în cazul nerespectării termenelor procedurale
Potrivit art. 185 alin. (1) NCPC, când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Prin urmare, decăderea este sancţiunea care intervine în cazul nerespectării unui termen imperativ absolut.
Termenele procedurale care intră sub incidenţa decăderii se caracterizează prin faptul că nu sunt susceptibile de întrerupere sau suspendare.
De la această regulă există următoarele excepţii:
a) întreruperea termenelor procedurale intervine în următoarele situaţii:
- faţă de cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă [art. 184 alin. (3) NCPC]; acesta reprezintă un caz nou de întrerupere a termenelor procedurale;
- când a intervenit moartea uneia dintre părţi [art. 184 alin. (4) pct. 1 NCPC]; art. 469 NCPC, incident şi în materia recursului, potrivit art. 485 alin. (1) teza a ll-a NCPC, face o aplicaţie a acestei reglementări generale: „(1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părţii care are interes să facă apel (...)”;
- când a intervenit moartea reprezentantului părţii [art. 184 alin. (4) pct. 2 NCPC];
- în materia perimării: art. 417 NCPC (corespondent art. 249 CPC);
- potrivit art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, caz în care termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14 din ordonanţă;
b) suspendarea cursului perimării potrivit art. 418 NCPC (corespondent art. 250 CPC).
296. Conform art. 185 alin. (2) NCPC, în cazul în care legea opreşte îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Din aceste dispoziţii rezultă că sancţiunea nerespectării termenului prohibitiv este nulitatea relativă a actului de procedură săvârşit în aceste condiţii. Astfel, în lipsă de dispoziţie contrară, invocarea decăderii trebuie făcută în condiţiile art. 178 alin. (3) NCPC.