Sancţiunea pentru neplata taxei judiciare de timbru
| Comentarii |
|
sancţiunea pentru neplata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 31 alin. (1) şi art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013, determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată. Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.
În conformitate cu art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. în acest sens, art. 197 teza I NCPC prevede că, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii.
În cazul cererii de chemare în judecată formulate pe cale principală, taxa judiciară de timbru va fi avansată de către reclamant, în cazul cererii reconvenţionale taxa judiciară de timbru de către pârâtul-reclamant, în cazul cererii de intervenţie voluntară principală de către intervenient, iar în cazul cererii de chemare în garanţie de către partea care a formulat-o.
Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei. Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea [art. 40 alin. (1) şi (2) din O.li.G. nr. 80/2013].
Dovada plăţii taxei de timbru se ataşează cererii în original, iar nu în copie certificată de parte conform cu originalul, pentru a putea fi anulată de instanţă spre a nu fi folosită într-un alt dosar. Dacă partea depune doar copia, instanţa îi va pune în vedere obligaţia depunerii originalului, sub sancţiunea suspendării cauzei, potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. (1) NCPC, iar nu a anulării cererii ca netimbrate, această ultimă sancţiune intervenind numai pentru neplata taxelor judiciare de timbru datorate. Instanţa învestită cu soluţionarea cererii va proceda la anularea taxei de timbru achitate, făcând menţiune în acest sens pe originalul dovezii plăţii (anulat, data şi semnătura judecătorului). Anularea are semnificaţia faptului că taxa de timbru achitată a fost folosită spre soluţionarea dosarului respectiv.
Conform art. 197 teza a ll-a NCPC, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii. Este vorba despre condiţiile stabilite de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I NCPC, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I NCPC rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) NCPC, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.
Prin urmare, instanţa judecătorească este obligată să stabilească cuantumul taxei judiciare de timbru şi să-i pună în vedere părţii obligaţia
achitării acesteia, înainte de a pronunţa soluţia de anulare a cererii ca netimbrată.
Din acest motiv, dacă a fost acordat deja primul termen de judecată, în ipoteza în care, de pildă, reclamantul nu evaluează obiectul cererii adiţionale în vederea timbrării acesteia, instanţa va pronunţa o soluţie de suspendare a judecăţii, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) NCPC, iar nu o soluţie de anulare a acesteia ca netimbrată sau insuficient timbrată, după caz, pentru că valoarea în completare a taxei de timbru nu a fost stabilită de instanţă. în ipoteza în care instanţa constată însă, la primirea cererii de chemare în judecată, că obiectul acesteia nu a fost evaluat, va proceda la anularea sa, în condiţiile art. 200 NCPC. De asemenea, în măsura în care cererea de chemare în judecată (cererea introductivă) nu este legal timbrată şi nu s-a fixat primul termen de judecată, aceasta va fi anulată în condiţiile prescrise de art. 200 NCPC.
Aceste soluţii se menţin şi în raport de O.U.G. nr. 80/2013, câtă vreme art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 nu stabileşte o altă regulă, nefăcând altceva decât să reia dispoziţiile din art. 197 şi art. 200 NCPC.
Din prevederile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 rezultă următoarele:
- în cazul cererii de chemare în judecată netimbrate sau insuficient timbrate, instanţa îi pune în vedere reclamantului, în cadrul procedurii de regularizare, să plătească taxa judiciară de timbru corespunzătoare şi să transmită instantei dovada achitării acesteia, în termen de 10 zile de la comunicare. Prin aceeaşi comunicare, instanţa îi aduce la cunoştinţă reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. în ipoteza în care reclamantul face această cerere, instanţa va verifica după expirarea celor 10 zile celelalte elemente ale cererii de chemare în judecată şi, dacă apreciază că cererea de chemare în judecată îndeplineşte condiţiile formale prevăzute la art. 194-196 NCPC, nu va proceda la comunicarea cererii către pârât până la soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor fiscale. S-a apreciat că textul ar trebui interpretat în sensul soluţionării definitive, inclusiv şi eventuala reexaminare a încheierii de respingere a cererii de acordare a facilităţilor.
- s-au pus două probleme: după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor, care este termenul pe care îl are la dispoziţie reclamantul pentru a se conforma obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, în cazul în care cererea este respinsă sau, chiar admisă, dar în sensul unei reduceri a taxei? Care este procedura ce urmează în situaţia în care reclamantul nu plăteşte taxa judiciară de timbru, după respingerea cererii de acordare a facilităţilor sau după admiterea acesteia, dar în sensul reducerii numai a cuantumului taxei judiciare de timbru?
într-o opinie exprimată de doctrină (opinie cu care suntem de acord), s-a apreciat că ar trebui recunoscut reclamantului un termen de 10 zile de la comunicarea soluţionării (definitive) a incidentelor legate de acordarea facilităţilor, pentru a-şi îndeplini obligaţia de timbrare a cererii de chemare în judecată. Semnificaţia art. 33 alin. (2) din ordonanţă este aceea că termenul de 10 zile prevăzut de art. 200 alin. (1) teza I NCPC nu mai curge în ceea ce priveşte obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, dacă reclamantul se prevalează de dreptul de a solicita acordarea de facilităţi, rămânând valabil pentru celelalte condiţii ale cererii de chemare în judecată. După soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor, dacă obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru se menţine, un nou termen de 10 zile va curge pentru reclamant, fiind vorba despre un caz de întrerupere a termenului de 10 zile prevăzut de art. 200 alin. (1) teza I NCPC pe durata soluţionării cererii de acordare a facilităţilor, exclusiv pentru aplicarea dispoziţiilor art. 197 teza a ll-a NCPC.
Cu privire la a doua problemă, s-a reţinut că, dacă, după parcurgerea procedurii de acordare a facilităţilor, obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru se menţine, soluţia nu poate fi decât anularea cererii în temeiul art. 197 teza a ll-a NCPC. Instanţa va dispune aceasta în camera de consiliu, conform procedurii prevăzute la art. 200 NCPC, prin încheiere supusă reexaminării;
- regulile descrise anterior se vor aplica prin asemănare şi în ipoteza în care reclamantul formulează, în condiţiile art. 39 din ordonanţă, o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, comunicată de instanţă conform art. 200 alin. (2) teza I NCPC. Astfel, în temeiul dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, formularea cererii de reexaminare are ca efect întreruperea termenului de 10 zile în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiei de depunere la dosar a dovezii de plată.
Pentru ipoteza coparticipării procesuale active, art. 35 alin. (1) din ordonanţă prevede că, în cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună sau dacă drepturile ori obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.
Dacă unul dintre reclamanţi achită în întregime taxa judiciară de timbru, are posibilitatea de a se îndrepta împotriva celorlalţi, chiar înainte de soluţionarea procesului, pentru a solicita partea lor din suma reprezentând taxa judiciară de timbru, în temeiul subrogaţiei legale în drepturile creditorului plătit ori al mandatului sau al gestiunii de afaceri.
De asemenea, art. 35 din O.U.G. nr. 80/2013 stabileşte, în alin. (2), că, dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează. Putem aminti, ca exemplu, o cerere de transformare a acţiunii în constatare în acţiune în realizare.
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Astfel, cotele procentuale prevăzute de art. 3-5 din ordonanţă se vor aplica la o bază de calcul ce reprezintă valoarea fiecărui capăt de cerere evaluabil în bani, iar nu valoarea globală a cererii determinată ca urmare a însumării valorii tuturor capetelor de cerere formulate printr-un act unic de sesizare a instantei.
Aşadar, atunci când reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata unei sume de bani reprezentând debit principal şi la plata unei alte sume de bani reprezentând debit accesoriu, constând în penalităţi de întârziere sau, după caz, dobândă legală, instanţa va determina taxa judiciară de timbru aplicând sistemul proporţional pe tranşe în raport de fiecare dintre cele două capete de cerere, iar nu raportat la valoarea lor însumată. S-a apreciat că regulile prevăzute de art. 98 alin. (1) şi (2) NCPC vizează exclusiv determinarea competenţei şi nu pot fi extinse şi în materia timbrării.
în această situaţie, art. 34 alin. (2) din ordonanţă prevede că, dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
Nu aceeaşi este soluţia în cazul în care există un singur capăt de cerere care a fost timbrat numai în parte. în acest caz, intervine nulitatea totală pentru insuficientă timbrare. O altă soluţie (de acceptare a nulităţii parţiale, proporţional cu partea din taxa neachitată) ar conduce şi la posibila eludare a dispoziţiilor art. 37 din ordonanţă.
Se menţine în continuare regula conform căreia judecarea unei cereri netimbrate conform legii nu este motiv de nulitate a hotărârii judecătoreşti pronunţate în atare condiţii; astfel, în situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că, în fazele procesuale anterioare, taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu (art. 38 din ordonanţă).
În ceea ce priveşte consecinţele modificării cererii iniţiale a reclamantului asupra cuantumului taxelor judiciare de timbru, se pot retine mai multe situatii:
- dacă, în momentul înregistrării sale, acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanta va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă. Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal (potrivit art. 36 din ordonanţă);
- în cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară (potrivit art. 37 din ordonanţă);
- dacă însă între data stabilirii obligaţiei de plată a taxei de timbru şi data la care partea trebuia să facă dovada plăţii acesteia, partea îşi precizează cuantumul pretenţiilor, ca urmare a îndreptării unei erori vădite de calcul săvârşite la momentul evaluării, instanţa va stabili taxa de timbru la valoarea rezultată ulterior, nefiind vorba de o restrângere propriu-zisă a pretenţiilor.
Potrivit art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, precum şi cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
-primul ,dintr-o eroare am fost informat dupa expirarea celor 10 zile
-al doilea,valoarea stabilita era gresita ,valoarea reprezenta 75% din valoarea bunurilor.
de aproape 5 luni astept decizia de anulare a cererii pentru a putea reintroduce actiunea din nou.
-Se poate reintroduce actiunea din nou ,daca nu mi s-a comunicat anularea cererii.
Multumesc. O zi buna.