Elementele statului
Comentarii |
|
elementele statului, 1. Teritoriul 2. Populația 3. Forța publică
1. Teritoriul
Dacă în epoca prestatală orânduirea socială era axată pe legătura de sânge, în prezent instituția statală se bazează pe elementul teritorial. După cum arată prof. I. Muraru, una dintre bazele organizării puterii statale este teritoriul. Ast
fel, este evident că, la ora actuală, teritoriul a căpătat valențele unui criteriu politic. Prin raportare la acesta, statul fixează legăturile cu cetățenii proprii, stabilește legăturile de suveranitate și organizează aparatul de guvernare prin instituții și mecanisme de funcționare. Teritoriul de stat este spațiul terestru, acvatic și aerian asupra căruia statul își exercită suveranitatea sa deplină și exclusivă. Noțiunea de teritoriu poate fi privită din mai multe puncte de vedere. Astfel, teritoriul interesează dreptul constituțional sub aspectul structurii puterii de stat. Pentru economiști, teritoriul reprezintă sursele de hrană și existență ale populației.
2. Populația
Un alt element al statului îl constituie populația, care se raportează la stat prin legătura de cetățenie - o legătură juridică ce fixează drepturi și obligații reciproce. Ca element al statului, populația desemnează totalitatea membrilor comunității, dar și totalitatea raporturilor economice, socioculturale, politice etc. ce au loc în sânul comunității statelor respective. Populația poate fi privită dintr-un întreit punct de vedere:
> Societate - desemnând populația sub aspectul relațional și instituțional, pe un teritoriu dat și cu respectarea normei de drept, potrivit celebrului adagiu latin Ubi societas, ibi jus.
> Popor - reprezintă o comunitate umană având mai multe atribute comune, ce țin de etnie, limbă vorbită, cultură etc. În privința calității poporului ca subiect de drept există mai multe controverse, în sensul că pe plan intern acesta nu ar fi decât un creator de raporturi sociale, și nu un veritabil subiect de drept.
> Națiunea - reprezintă un concept modern și contemporan al elementului statal, potrivit căruia comunitatea umană a unui stat este bazată pe conștiința națională, democrație și economie de piață.
3. Forța publică
Este de esența statului organizarea politică care vizează o anumită populație trăitoare înlăuntrul frontierelor de stat, deci pe un teritoriu suveran. Statul funcționează instituțional și în baza normelor de drept edictate prin organele sale competente. Respectarea legii este obligatorie pentru toți cetățenii, iar în caz de încălcare a acesteia va interveni forța coercitivă a statului, în vederea restabilirii ordinii de drept. Forța coercitivă a statului intervine prin intermediul unor organe specializate - poliția, jandarmeria, instanțele judecătorești, penitenciare -, toate acestea reprezentând forța publică a statului. Precizăm că organele mai sus amintite nu reprezintă forțe de opresiune într-un stat de drept. Din contră, ele nu sunt decât niște instrumente cu ajutorul cărora valorile sociale ale democrației sunt apărate și ocrotite. Poliția, jandarmeria, instanțele judecătorești etc. au misiunea de a asigura și restabili, la nevoie, ordinea de drept și statul de drept.