Tactica criminalistică
| Comentarii |
|
Domeniul tactic al Criminalisticii este rezultanta studierii și a generalizării practicii judiciare, precum și a adaptării la necesitățile actului de investigație a elementelor de Psihologie judiciară. Acesta reprezintă suportul științific pe baza căruia sunt realizate multe dintre activitățile de investigație sau procedurale, cu o rezonanță particulară în aflarea adevărului, cum ar fi, de exemplu, ascultarea suspecților sau a inculpaților, a persoanelor vătămate, a martorilor, efectuarea perchezițiilor, reconstituirilor etc. Rolul acestor reguli tactice se manifestă nu numai în faza de urmărire penală, ci și în aceea de judecată.
Elaborarea metodelor tactice prezintă o deosebită importanță pentru organele de urmărire penală, asigurând buna organizare a diferitelor activități de cercetare, ordinea și succesiunea acestora după un anumit plan bine stabilit. În elaborarea metodelor tactice de cercetare criminalistică se pornește de la materialul strâns de activitatea de cercetare, de la așa-numita „experiență generalizată" a organelor de cercetare penală, referitoare la procesul de formare a urmelor, de comportare a martorilor, a infractorilor și a celor percheziționați, de aprecierea valorii fiecărei urme și a raporturilor ei cauzale în ansamblul unității cazurilor cercetate.
Metodele tactice trebuie riguros elaborate pentru cercetarea locului faptei, pentru efectuarea percheziției, aplicarea lor să se desfășoare după un plan dinainte stabilit, care, în același timp, să fie dinamic și suplu, pentru a se putea adapta situațiilor neprevăzute. Ascultarea martorilor, a suspecților și a inculpaților cere, de asemenea, cunoștințe aprofundate de metode tactice, pentru a ști când și cum să i se pună fiecărei persoane o anumită întrebare; întrebările acestea trebuie formulate astfel încât mai multe să conveargă spre lămurirea aceleiași probleme, ca ele să fie astfel planificate încât răspunsurile eventuale la o întrebare să fie presupuse în întrebarea următoare.
Atât elaborarea științifică a acestor metode tactice, cât și aplicarea lor de către practicieni cere multă experiență, căci greșita formulare sau aplicare a metodelor tactice aduce după sine, adeseori, ineficiența aplicării metodelor tehnico-științifice. Elaborarea și perfecționarea tacticii criminalistice trebuie să se efectueze pe baza întăririi legalității în munca organelor judiciare. Principiul legalității străbate întreaga tactică criminalistică și determină toate procedeele tactice care, după părerea anchetatorului sau a judecătorului, pot fi folosite cu prilejul efectuării diferitelor activități procedurale.
Metodologia de cercetare a unor categorii de infracțiuni
În practică nu există anchetă în general. Întotdeauna se anchetează o infracțiune concretă. Particularitățile anchetei, care decurg din această împrejurare, constituie obiectul celei de-a treia părți a criminalisticii, denumită metodologia anchetării diferitelor genuri de infracțiuni. Investigarea specifică a diferitelor genuri de infracțiuni presupune urmarea unei anumite conduite de către organele judiciare, destinate descoperirii și administrării probelor necesare dovedirii existenței sau inexistenței elementelor constitutive ale infracțiunii. De exemplu, pe baza datelor tacticii și tehnicii criminalistice sunt elaborate cele mai bune metode pentru cercetarea infracțiunilor de omucidere, infracțiunilor care aduc atingere patrimoniului, infracțiunilor din domeniul afacerilor, accidentelor de muncă sau accidentelor de trafic rutier, infracțiunilor din domeniul traficului de stupefiante.
Aceasta impune utilizarea tuturor metodelor tehnice și a procedeelor tactice aparținând primelor două domenii ale Criminalisticii, acestea interferându-se în momentul anchetei propriu-zise, ceea ce demonstrează că este imposibil de făcut o disociere între elementele structurale ale acestei științe, ale procesului, indiferent de faza sa, ori ale naturii faptei investigate. Metodologia anchetării diferitelor genuri de infracțiuni este legată de tehnica și tactica criminalistică și formează împreună cu acestea o știință unică. Fără folosirea activă a mijloacelor tehnice și a procedeelor tactice de anchetă, metodologia anchetării diferitelor genuri de infracțiuni nu poate să îndeplinească sarcina ce-i revine de a elabora cele mai perfecționate metode și procedee de descoperire a diferitelor genuri de infracțiuni.
În studierea metodicii de anchetare a diferitelor genuri de infracțiuni, trebuie avut în vedere faptul că fiecare cauză penală este individuală și că, în cadrul rezolvării sarcinilor anchetării unei infracțiuni concrete, organele judiciare abordează creator problema aplicării diferitelor procedee tehnice, tactice și metodice de efectuare a activităților de anchetă. Totuși, generalizarea practicii cercetării unei anumite categorii de infracțiuni dă posibilitatea să se elaboreze anumite reguli, procedee și metode generale care ajută pe anchetator să cerceteze cu succes o infracțiune concretă din această categorie. Tocmai în aceasta constă importanța metodicii de anchetare a diferitelor genuri de infracțiuni: aceste reguli, procedee și metode generale îmbogățesc experiența organelor judiciare, făcând să crească măiestria profesională a acestora.
