CAMDERELI contra Turciei - Reclamanta care a obţinut despăgubiri în instanţa civilă poate să se pretindă victimă a relelor tratamente din partea unui jandarm faţă de care a încetat procesul penal: calitatea de victimă recunoscută.
| Comentarii |
|
Cauza CAMDERELÎ împotriva Turciei (nr. 28433/02), hotărârea din 17 iulie 2008 [Secţia a ll-a]
în fapt
în 1999, reclamanta a fost rănită ca urmare a bătăii primite de la un jandarm. A fost examinată de un doctor care a constatat leziuni ce au determinat incapacitatea sa de muncă pentru zece zile. Deşi procedurile penale au fost pornite împotriva jandarmului, în 2001 instanţa penală a decis să le suspende în temeiul Legii nr. 4616 (care permite suspendarea şi ulterior încetarea procedurilor penale dacă în termen de cinci ani inculpatul nu mai comite o infracţiune de acelaşi tip). Contestaţia reclamantei împotriva deciziei a fost respinsă iar procesul penal împotriva jandarmului a încetat în 2006. în această perioadă reclamanta a câştigat un proces civil împotriva jandarmului, acordându-i-se echivalentul a aproximativ 900 de euro cu titlul de despăgubiri.
în drept
Art. 34 - Un reclamant era privat de calitatea de victimă dacă autorităţile naţionale recunoşteau şi acordau o compensaţie corespunzătoare şi suficientă pentru încălcarea Convenţiei. Decizia instanţei civile de a-l obliga pe pârât să îi plătească despăgubiri reclamantei pentru vătămările aduse semnifica recunoaşterea încălcării. In ce priveşte chestiunea unei remedieri corespunzătoare şi suficiente a încălcării, chiar admiţând că modesta despăgubire acordată de instanţa internă putea fi considerată suficientă, motivul principal al plângerilor formulate de reclamantă privea caracterul inadecvat al procedurilor penale ce au avut ca rezultat impunitatea persoanei responsabile de aplicarea relelor tratamente suferite de reclamantă. încălcările art. 3 nu puteau fi remediate doar prin acordarea unei compensaţii, căci astfel agenţii statului ar putea abuza de drepturile persoanelor aflate sub controlul lor, beneficiind de o impunitate virtuală, iar interzicerea legală generală a relelor tratamente ar fi ineficientă în practică. Prin urmare, despăgubirile în astfel de cazuri erau doar o parte a măsurilor necesare pentru a realiza o reparaţie iar Curtea trebuia să stabilească dacă celelalte măsuri luate de autorităţi au asigurat reclamantei un remediu corespunzător.
Deşi cercetările au fost începute prompt iar jandarmul a fost trimis în judecată, nu a existat nicio probă că a fost suspendat din funcţie în timpul cercetărilor sau a procesului, în timp ce aplicarea Legii nr. 4616 a permis ca procedurile penale să fie suspendate iar acuzaţiile aduse acestuia să fie retrase. Curtea a constatat deja în numeroase cazuri că sistemul de drept penal al Turciei s-a dovedit a nu fi suficient de riguros şi capabil de a asigura protecţia efectivă împotriva actelor nelegale comise de agenţii statului. în concluzie, măsurile luate nu au furnizat o reparaţie corespunzătoare.
Concluzie: confirmarea calităţii de victimă (unanimitate).
Art. 3 - încălcare (unanimitate).
Art. 41 - 5.000 euro cu titlul de daune morale.
[A se vedea, pentru constatări similare privind statutul de victimă în cererile întemeiate pe art. 2, cauza Nikolova şi Velichkova împotriva Bulgariei, nr. 7888/03, hotărârea din 20 decembrie 2007, Nota de Informare nr. 103]
| ← KIREEV contra Moldovei şi Rusiei - Examinare din oficiu a unei... | VLADIMIR ROMANOV contra Rusiei - Absenţa unei anchete efective... → |
|---|
