KIREEV contra Moldovei şi Rusiei - Examinare din oficiu a unei cauze împotriva Moldovei în virtutea legăturilor factuale cu această ţară: inadmisibilă.
Comentarii |
|
Cauza KIREEV împotriva Moldovei şi Rusiei (nr. 11375/05), decizia din 1 iulie 2008 [Secţia a IV-a]
Reclamantul era un cetăţean rus ce locuia în Tighina/ Bender, un oraş de pe teritoriul Moldovei, dar care din 1991 s-a aflat sub controlul autoproclamatei „Republici Moldoveneşti Transnistrene" («MRT»), Din 1962, reclamantul a depus bani la o bancă situată în Tighina/Bender. în 2004 a introdus o acţiune la o instanţă locală a MRT solicitând compensaţii pentru devalorizarea depozitelor sale în urma reformelor economice, pentru care a considerat că statul este responsabil. în 2005 a introdus o acţiune în faţa instanţelor din Moldova, dar nu a reuşit să depună actele necesare. Ulterior, se pare că ar fi încercat să obţină compensaţii de la o bancă din Rusia, dar cererea sa a fost respinsă motivat de faptul că banii ar fi fost depuşi într-o bancă din afara Rusiei.
Inadmisibilă: Plângerea a fost iniţial formulată împotriva „Republicii Moldoveneşti Transnistrene nerecunoscută" iar reclamantul a indicat ulterior Rusia ca stat respon-dent. Totuşi, dat fiind că reclamantul a depus bani la o bancă situată la momentul actual în Moldova şi a urmat câteva etape înaintea autorităţilor moldoveneşti, Curtea a examinat din oficiu plângerea şi în raport cu Moldova. S-a observat de la început că, dacă art. 1 din Protocolul nr. 1 nu obligă statele la păstrarea puterii de cumpărare a sumelor depozitate la instituţii financiare, atât Rusia cât şi Moldova au adoptat legislaţia ce permitea compensarea parţială a efectelor inflaţiei în anumite condiţii. Legea Rusă a Depozitelor din 1995 acorda compensaţii doar pentru depozitele din băncile aflate pe teritoriul Republicii Ruse din cadrul fostei URSS. De vreme ce banca reclamantului era situată în Moldova, el nu era îndreptăţit să solicite o astfel de compensaţie. în plus, chiar admiţând că Rusia putea fi făcută responsabilă pentru actele omisive ale MRT, ea nu avea în temeiul Convenţiei nicio obligaţie de a adopta o lege care să prevadă compensaţii pentru depozitele bancare din băncile situate pe teritoriul MRT. Pe de altă parte, legislaţia Moldovei permitea compensaţia doar pentru cetăţenii săi. De vreme ce reclamantul avea doar cetăţenie rusă, el nu era eligibil nici pentru această compensaţie. Prin urmare reclamantul nu avea nici un drept sau o speranţă legitimă de a obţine despăgubiri nici sub legea rusă, nici sub cea moldovenească: vădit nefondată.
← ORSUS contra Croaţiei - Plasarea copiilor romi în clase... | CAMDERELI contra Turciei - Reclamanta care a obţinut... → |
---|