CEDO, secţia I, hotărârea Ceyhan Demir c. Turcia, 13 ianuarie 2005, 34491/97
Când o persoană se află sub controlul statului, acesta trebuie să ofere o explicaţie a oricărui recurs la forţă la care a fost supusă acea persoană.
Reclamanţii sunt rudele unei persoane decedate în cursul unor confruntări violente care au avut loc într-un penitenciar turc, în cursul cărora şi-au pierdut viaţa 10 persoane, iar mai multe altele au fost rănite. Confruntările au izbucnit in 24 septembrie 1996. Una dintre victime a fost rănită în cursul acestora şi transferat la un spital. Înainte de a se realiza transferul, acesteia i s-a efectuat un examen medical care a estimat că starea sa de sănătate este, în general, bună. Totuşi, când duba cu care a fost transportat a ajuns la destinaţie, victima a fost găsită decedată. Potrivit autopsiei, corpul victimei prezenta multiple urme de lovituri, în principial în zona capului. Au urmat mai multe anchete penale, însă nici una dintre ele nu a condus la vreun rezultat notabil.
Art. 34. Calitatea de victimă a unora dintre reclamanţi. Statul turc a ridicat excepţia calităţii de victimă a unora dintre reclamanţi, care erau concubina şi respectiv copiii din afara căsătoriei a victimei. Curtea a considerat că noţiunea de victimă trebuie interpretată autonom, dincolo de calificarea din dreptul intern, iar persoanele menţionate pot fi calificate victimă – chiar în lipsa unei rudenii legale – cât timp este evident că atât concubina victimei cât şi copii acestora au suferit traume morale în urma decesului acesteia.
Art. 2. Circumstanţele decesului victimei. Curtea a constatat că nici una dintre părţi nu contestă faptul că decesul victimei s-a produs în intervalul de timp cât aceasta era sub controlul autorităţilor de stat. În plus, Curtea a constatat că, din actele dosarului, nu rezultă că victima ar fi participat activ la violenţele din penitenciar, iar autorităţile nu au oferit nici o explicaţie rezonabilă pentru multiplele leziuni la nivelul capului, în condiţiile în care personalul penitenciarului era antrenat pentru acest tip de intervenţie. De aceea, se poate trage concluzia că recursul la forţă nu a fost absolut necesar. Mai trebuie menţionat că victima a fost lăsată fără îngrijire medicală pe parcursul transferului, deşi era grav rănită. În aceste condiţii, există o violare a art. 2 sub aspectul provocării ilegitime a morţii unei persoane de către agenţi ai statului.
Art. 2 raportat la art. 13. Efectivitatea anchetei. În condiţiile în care ancheta a trenat o vreme îndelungată, iar victimele violenţelor nejustificate nu au fost în vreun fel despăgubite, lipseşte caracterul efectiv al anchetei, astfel încât există o violare a art. 13.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Ceyhan Demir contra Turciei - Recurs la forţă. Incident în penitenciar.
