Copil nenăscut. Incidenţa art. 2. Obligaţiile statelor.
CEDO, secţia I, decizia Christodoulou c. Grecia, 13 ianuarie 2005, 74166/01
Curtea a considerat că statele îşi respectă obligaţiile pozitive care decurg din respectul dreptului la viaţă dacă instaurează un sistem legislativ care să permită cel puţin o acţiune civilă în caz de ucidere a unui copil nenăscut.
Reclamanta a dat naştere unui copil mort, motiv pentru care a formulat o plângere penală pentru ucidere din culpă. Instanţa l-a achitat însă pe medic pentru această infracţiune, condamnându-l pentru vătămare corporală, pe motiv că decesul accidental al unui copil nenăscut nu este un act pedepsibil prin legislaţia penală greacă, întrucât fetusul nu beneficiază de un drept la viaţă recunoscut.
Art. 2. Domeniul de aplicabilitate. Curtea a reluat o hotărâre recentă a sa – Vo versus Franţa – afirmând că nu este nici posibil, nici de dorit să stabilească la acest moment dacă fetusul beneficiază de un drept la viaţă recunoscut prin art. 2 din Convenţie, care ar trebui garantat prin incriminarea oricărei atingeri adusă acestuia. Curtea a considerat că statele îşi respectă obligaţiile pozitive care decurg din respectul dreptului la viaţă dacă instaurează un sistem legislativ care să permită cel puţin o acţiune civilă în caz de ucidere a unui copil nenăscut. Or, cum în Grecia un astfel de sistem există, Curtea a constatat că plângerea este în mod vădit nefondată.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Christodoulou contra Greciei - Copil nenăscut. Incidenţa art. 2. Obligaţiile statelor.
