CEDO, Secţia a III-a, Niţescu versus România, 24 martie 2009, 26004/03
Consiliul local a autorizat transformarea unui apartament din blocul în care locuia reclamantul în spaţiu comercial. Ulterior, societatea comercială deţinătoare a autorizaţiei a obţinut şi o autorizaţie de construire în vederea unor modificări ale apartamentului în cauză. Reclamantul a introdus o acţiune în anularea celor două autorizaţi, însoţită de o cerere de ordonanţă preşedinţială prin care se solicita oprirea lucrărilor. Instanţa a pronunţat o ordonanţă de suspendare a lucrărilor, însă executorul judecătoresc care s-a deplasat la faţa locului a constatat că nu s-a realizat nicio modificare a apartamentului şi a redactat un proces verbal prin care înceta executarea silită la cererea creditorului. Printr-o decizie din 2002, instanţa a admis parţial acţiunea, dispunând anularea autorizaţiei de transformare a apartamentului în local comercial, pe motiv că nu a existat acordul vecinilor. Cu privire la autorizaţia de construire, acţiunea a fost respinsă, întrucât transformarea imobilului nu îl afecta pe reclamant. În ciuda acestei soluţii, în imobilul respectiv s-a deschis un local comercial. Solicitarea de executare silită a fost respinsă, pe motiv că în dispozitivul deciziei nu se făcea referire la obligaţia societăţii în cauză de a-şi închide localul comercial. Toate celelalte recursuri şi acţiuni ale reclamantului au fost respinse.
Invocând violarea dreptului său la un proces echitabil, reclamantul a formulat o plângere în faţa Curţii. Curtea a constatat că, deşi dispozitivul deciziei din 2002 nu dispunea expresis verbis închiderea localului comercial, hotărârea indica cu claritate motiv de anulare a autorizaţiei, astfel încât se putea facil decela motivul ilegalităţii autorizaţiei de transformare a imobilului în spaţiu comercial. Curtea nu a putu decât să constate că anularea acestui act nu a avut absolut niciun efect asupra funcţionării localului comercial în ciuda obligaţiei autorităţilor de a se conforma deciziei. Anularea actului administrativ constituie un aspect prealabil absolut necesar încheierii activităţilor comerciale, însă autorităţile administrative au refuzat să dea vreun efect al acestei nulităţi. În aceste condiţii, Curtea constată că refuzul de a executa hotărârea judecătorească este echivalentă cu o încălcare a dreptului de acces la justiţie al reclamantului.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Niţescu contra României - Dreptul de a obţine executarea hotărârii judecătoreşti