Federacion Nacionalista Canaria contra Spaniei - Alegeri Prag electoral
| Comentarii |
|
CEDO, secţia IV, decizia Federacion Nacionalista Canaria versus Spania, 7 iunie 2001, 56618/00
Curtea a considerat că sistemul pragului electoral de 6 % din sufragiile valabil exprimate în cadrul totalităţii unei comunităţi autonome acordă o anumită protecţie micilor formaţiuni politice.
Reclamanta este o federaţie de partide politice care, în iunie 1999, s-a prezentat la scrutinul de alegere a adunării legislative din Insulele Canare. Reclamanta a obţinut 28,10 % din voturile exprimate în circumscripţia Lanzarote, însă nu a primit niciun mandat în legislativul regional, întrucât la nivelul întregii insule a obţinu doar 4,80 % din sufragii, iar legea stabilea un prag electoral de 6 %.
Art. 3 din Protocolul nr. 1. Constituţia spaniolă conferă exerciţiul puterii legislative Parlamentului naţional şi adunărilor legislative ale comunităţilor autonome. În consecinţă, acestea din urmă fac parte dintre corpurile legislative la care face referire art. 3 din Protocolul nr. 1, care este aplicabil. Curtea subliniază că statul trebuie să fie garantul pluralismului. În plan politic, această responsabilitate include, în temeiul dispoziţiei citate din Convenţie, obligaţia de a organiza la intervale de timp rezonabile alegeri libere şi secrete, în condiţii care să asigure libera expresie a voinţei populare în alegerea corpului legislativ. Această expresie nu se poate concilia fără concursul unei pluralităţi de partide politice care să reprezinte curentele de opinie ce există în cadrul populaţiei. Partidele aduc o contribuţie imposibil de modificat dezbaterii politice, care se găseşte chiar în inima noţiunii de societate democratică, astfel cum aceasta este înţeleasă în jurisprudenţa constantă a Curţii. În speţă, autorităţile interne au considerat că existenţa unui prag electoral este destinat evitării unei fragmentări parlamentare excesive, referindu-se la interese de ordin constituţional, precum necesitatea asigurării, din raţiuni geografice şi demografice, a unei anumite reprezentări electorale. Curtea a considerat că sistemul pragului electoral de 6 % din sufragiile valabil exprimate în cadrul totalităţii unei comunităţi autonome acordă o anumită protecţie micilor formaţiuni politice. Legislaţia în discuţie nu pare să fie nici arbitrară, nici disproporţionată dau de natură să contracareze libera exprimare a opiniei populaţiei asupra alegerii corpului legislativ. În consecinţă, Curtea a considerat că acest sistem nu depăşeşte marja de apreciere a statelor în materie, astfel că plângerea reclamantei este vădit nefondată.
| ← Hilbe contra Liechtenstein - Drepturi electorale Domeniul de... | Andric contra Suediei - Expulzare colectivă Definiţie → |
|---|
