Fischer contra Austriei - Non bis in idem Concurs ideal
| Comentarii |
|
CEDO, secţia II, hotărârea Fischer versus Austria, 29 mai 2001, 37950/97
Atunci când mai multe infracţiuni, comise printr-o singură acţiune, fac obiectul unor proceduri succesive, una dintre ele fiind judecată după ce cealaltă a fost judecată definitiv, Curtea trebuie să determine dacă aceste infracţiuni au aceleaşi elemente constitutive.
Reclamantul a lovit mortal un biciclist în timp ce conducea un autovehicul în stare de ebrietate. Autorităţile administrative i-au aplicat reclamantului o sancţiune cu amenda pentru contravenţia de conducere în stare de ebrietate. Ulterior, o instanţă de judecată l-a condamnat pe reclamant la şase luni de închisoare pentru ucidere din culpă, reţinând ca şi circumstanţă agravantă faptul că autorul faptei era în stare de ebrietate. Recursul reclamantului a fost respins. Preşedintele federal austriac a graţiat parţial pedeapsa, reducând-o la cinci luni de închisoare.
Art. 4 din Protocolul nr. 7. simplul fapt că un unic act realizează conţinutul mai multor delicte nu este contra acestei dispoziţii. Totuşi, în anumite cazuri, un act unic pare, la prima vedere, să realizeze conţinutul mai multor delicte însă, la o privire mai atentă, pare că este suficient să se înceapă urmărirea pentru unul dintre delicte, întrucât acesta îl înglobează şi pe celălalt. În consecinţă, atunci când acelaşi act conduce la două condamnări, Curtea trebuie să verifice în ce măsură cele două delicte au aceleaşi elemente constitutive. Problema de a şti dacă principiul non bis in idem este încălcat priveşte relaţie între cele două infracţiuni nu depinde de ordinea în care procedurile de sancţionare au fost realizate. În speţă, Curtea a considerat că reclamantul a fost judecat şi sancţionat de două ori pe baza unui singur act, întrucât delictul administrativ nu diferă prin niciun elemente esenţial de circumstanţa agravantă care a fost reţinută în sarcina reclamantului. În plus, Curtea nu a considerat că reducerea cu o lună a pedepsei ar avea vreo importanţă, în condiţiile în care această graţiere nu schimbă cu nimic faptul că reclamantul a fost condamnat de două ori pentru acelaşi fapt. De aceea, art. 4 din Protocolul nr. 7 a fost violat.
| ← Ismaili contra Germaniei - Pedeapsa cu moartea Interdicţia... | Fressoz şi Roire contra Frantei - Jurnalist Informaţii secrete... → |
|---|
