Öllinger contra Austria - Libertatea de reuniune. Comemorare. Raport cu drepturile altuia.
| Comentarii |
|
CEDO, secţia I, hotărârea Öllinger c. Austria, 29 iunie 2006, 76900/01
Dreptul reclamantului la libertatea de reuniune paşnică pentru comemorarea victimelor atrocităţilor naziste trebuie puse în balanţă cu dreptul altei asociaţii la protecţie contra perturbării reuniunilor sale şi cu dreptul vizitatorilor din cimitir de a le fi protejat dreptul la manifestarea religiei.
Reclamantul a fost deputat în numele partidului Verzilor. În 1998, acesta a informat poliţia din Salzburg că, la data de 1 noiembrie, în ziua morţilor, între orele 9 şi 13, doreşte să organizeze o ceremonie comemorativă în cimitirul oraşului, în memoria evreilor din oraş ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial de către trupele SS. Reclamantul a indicat că la comemorare vor participa şase persoane ce vor citi discursuri ş ia precizat că nu vor exista nici banderole, nici cântece. Reclamantul a subliniat că reuniunea coincide cu o întâlnire a Camaraderiei IV, organiză în memoria soldaţilor SS, ucişi în timpul războiului.
Poliţia a interzis reuniunea pentru a evita perturbarea reuniunii comemorative a Camaraderiei IV, ce era considerată o ceremonie populară pentru care nu era necesară nici o autorizaţie. S-a ţinut cont în special de experienţa campaniilor precedente, organizate de alte persoane, pentru a protesta contra întâlnirilor Camaraderiei IV, care au necesitat intervenţia poliţiei pentru liniştirea spiritelor. În 2000, Curtea Constituţională a respins recursul reclamantului. Instanţa constituţională a admis că aprecierea poliţie a fost prea limitată şi că nu este posibilă justificarea interdicţiei unei reuniuni cu unicul scop de proteja o reuniune a Camaraderiei IV. Totuşi, instanţa a considerat că interdicţia aplicată reclamantului este justificată de obligaţiile pozitive ce îi incumbă statului în baza art. 9 din Convenţie, de a proteja persoanele care îşi manifestă convingerile religioasă contra unor perturbări a altora. Ziua morţilor este o sărbătoare religioasă importantă, în cadrul căreia populaţia merge în general la cimitir, pentru a-şi comemora defuncţii. Or, ţinând cont de experienţa anilor trecuţi, conflictele între manifestanţii la astfel de reuniuni şi membrii ai Camaraderiei IV riscă să provoace tulburări.
Art. 11. Libertatea de întrunire. Dreptul reclamantului la libertatea de reuniune paşnică şi la libertate de exprimare trebuie puse în balanţă cu dreptul altei asociaţii la protecţie contra perturbării reuniunilor sale şi cu dreptul vizitatorilor din cimitir de a le fi protejat dreptul la manifestarea religiei. Reclamantul susţină că reuniunea avea ca principal scop de a aminti publicului crimele comise de SS şi de a comemora evreii din Salzburg ce au fost ucişi. Faptul că reuniunea dorită de reclamant coincidea cu ceremonia comemorativă a Camaraderiei IV constituia o parte esenţială a mesajului pe care reclamantul dorea să îl transmită. Interdicţia necondiţionată a unei contra manifestaţii este o măsură radicală care implică o justificare extrem de serioasă, cu atât mai mult cu cât reclamantul, care este deputat, dorea în principal să protesteze contra adunărilor Camaraderiei IV şi să îşi exprime părerea asupra unui subiect de interes public. Curtea a fost frapată de faptul că instanţele interne nu au acordat nici o importanţă acestui fapt.
Cu privire la problema de a ştii dacă interdicţia se justifică pentru a proteja dreptul vizitatorilor cimitirului de a-şi manifesta religia, Curtea a constatat că un anumit număr de elemente indică faptul că interdicţia a fost disproporţionată. Reuniunea nu a fost îndreptată contra credinţei vizitatorilor cimitirului. În plus, reclamantul nu aştepta decât un număr mic de participanţi şi dorea să îşi exprime părerea prin mijloace paşnice şi silenţioase fără a recurge la scandări sau alte asemenea mijloace. În consecinţă, reuniunea prevăzută a avea loc nu avea cum să rănească prin sine însăşi sentimentele altor persoane aflate în cimitir. Pe de altă parte, dacă autorităţile s-au temut de apariţia unor violenţe verbale între grupurile de manifestanţi, precum în anii trecuţi, Curtea a constatat că statul ar fi putut să utilizeze alte mijloace de a împiedica acest lucru, prin prezenţa poliţiei la locul evenimentelor, şi ţinerea celor două grupuri la distanţă unele de altele. Autorităţile nu au acordat nici o importanţă interesului reclamantului de a protesta contra reuniunilor Camaraderiei IV şi a acordat o importanţă prea mare interesului vizitatorilor cimitirului de a fi protejaţi contra unor incidente ce ar fi putut fi minime. De aceea, Curtea a considerat că autorităţile nu au păstrat un just echilibru între interesele în joc, astfel că art. 11 a fost violat.
| ← Aşci contra Austria - Non bis in idem. Concurs ideal. | Verlagsgruppe News Gmbh contra Austria - Libertatea presei.... → |
|---|
