Maria Sipos contra Romaniei - Prezentatoare TVR1 concediata. Comunicat de presa defaimator.
| Comentarii |
|
*In cauza Sipos impotriva Romaniei, Cererea nr. 26125/04,
ReclamantaMaria Sipoşare cetăţenia română, domiciliază în Bucureşti şi s-a născut în 1949. Ea este jurnalistă, scriitoare şi traducătoare. În 2002, în timp ce realiza şi prezenta în calitatea sa de angajat alSocietăţii române de televiziuneemisiunea "Evenimentul" difuzată pe canalul naţional TVR1, conducerea canalului a concediat-o fără nicio explicaţie. Maria Sipoş,neobţinând niciun răspuns la contestaţia sa, a dat declaraţii presei, acuzând o reintroducere a cenzurii în sânul televiziunii publice.
La 20 ianuarie 2003, biroul de presă SRTV a publicat un comunicat preluat de şase ziare naţionale care expunea starea de fapt în speţă cât şi o motivare a măsurii luate împotriva doamnei Sipoş, motivare fondată în primul rând pe chestiuni referitoare la audienţă. Au urmat mai multe comentarii asupra situaţiei care subliniau discernământul doamnei Sipoş, prezentată ca o victimă a manipulărilor politice, făcându-se referire la anumite probleme familiale şi la pretinsrelaţii conflictuale pe care aceasta le-ar fi avut cu colegii din televiziune.
La 20 martie 2003, Doamna Sipoş a sesizat instanţa judecătorească cu o plângere penală împotriva directorului canalului şi a coordonatoarei din biroul de presă al SRTV pe care i-a acuzat de insultă şi defăimare. Ea s-a constituit parte civilă şi a solicitat despăgubirea pentru prejudiciul moral care i-a fost cauzat. La 26 iunie 2003, instanţa de fond i-a achitat pe acuzati, pe motiv că aceştia nu acţionaseră cu intenţia de a o insulta şi defăimă pe d-na Sipoş, ci pentru a exprima o poziţie oficială a SRTV cu privire la acuzaţiile de cenzură pe care le-a înaintat reclamanta; de asemenea, instanţa i-a respins acesteia şi cererea de despăgubire. D-na Sipoş a declarat recurs împotriva sentintei.
Prin hotărârea din 3 decembrie 2003, Tribunalul Bucureşti a apreciat comunicatul de presă ca fiind unul ce conţine expresii defăimătoare împotriva d-nei Sipoş. În acelaşi timp, ţinând cont de lipsa intenţiei inculpaţilor de a o insulta sau defăima şi văzând buna lor credinţa, instanţa a respins in mod definitiv recursul d-nei Sipoş.
Plângeri, procedura şi compunerea Curţii
D-na Sipoş a susţinut că autorităţile române şi-au încălcat obligaţia de a proteja dreptul său la respectarea reputaţiei şi a vieţii private în raport cu afirmaţiile conţinute în comunicatul de presă al SRTV, obligatie garantata de articolul 8 al CEDO.
Cererea a fost introdusa în faţa Curţii europene a drepturilor omului la 24 mai 2004.
Hotărarea a fost pronunţată într-un complet de şapte judecători, respectiv:
Josep Casadevall (Andora), preşedinte,
Corneliu Bîrsan (România),
Egbert Myjer (Olanda),
Ján Šikuta (Slovacia),
Ineta Ziemele (Letonia),
Nona Tsotsoria (Georgia),
Kristina Pardalos (San-Marino), judecători
Santiago Quesada, grefierul secţiei
Hotărârea Curţii
Curtea a amintit mai întâi că articolul 8 nu se limitează la obligatia Statului de a nu comite încălcări arbitrare ale dreptului de respectare a vieţii private. Statul are şi "obligaţii pozitive" care pot necesita adoptarea unor măsuri ce vizează asigurarea respectării vieţii private chiar şi în relaţiile dintre indivizi. Mai exact, în cazul d-nei Sipoş, Curtea a trebuit să stabilească daca România a administrat un just echilibru între protecţia dreptului la reputaţie al reclamantei şi respectarea vieţii sale private, pe de o parte şi libertatea de exprimare (articolul 10) a persoanelor care au publicat comunicat de presă în cauza.
Pentru a stabili acest aspect, Curtea a examinat conţinutul comunicatului respectiv.
Curtea a notat în primul rând că Tribunalul Bucureşti a constatat în hotararea sa definitivă faptul că respectivul comunicat de presă conţinea expresii defăimătoare adresate d-nei Sipoş.
Curtea a constatat apoi că acest comunicat, redactat fiind de un departament specializat al televiziunii publice române şi deci care nu putea fi echivalentul unor păreri expuse în mod spontan, nu se limita la o expunere sau explicaţii de fapt. Comunicatul conţinea de asemenea afirmaţii privind manipularea politică a cărei victimă ar fi fost d-na Sipoş, cât şi la starea sa emoţională marcată mai ales de probleme familiale şi care îi crează dificultăţi în relaţiile cu colegii.
CEDO a considerat că aprecierile care o prezentau pe d-na Sipoş drept o victimă a manipulărilor politice sunt lipsite de orice probe în măsura în care nu exista niciun indiciu că ea ar fi acţionat sub influenţa unui anumit partid politic. Referitor la argumentele ce privesc starea emoţională a d-nei Sipoş, Curtea a constatat că acestea se sprijină pe elemente din viaţa ei personală ale căror divulgare nu era necesară.
Referitor la aprecierile privind discernământul d-nei Sipoş, despre acestea nu se putea spune că aduc un element indispensabil în poziţia SRTV astfel cum a fost ea exprimată în comunicatul de presă, atât timp cât se sprijineau pe elemente din viaţa privată a reclamantei cunoscute direcţiei SRTV.
În sfârşit, afirmaţiile contestate de d-na Sipoş au depăşit limita acceptabilă şi instanţele române nu au reuşit să stabilească un just echilibru între protejarea dreptului acesteia la reputaţie şi libertatea de exprimare la care face referire articolul 10.
Prin urmare, Statul român a încălcat articolul 8 al Convenţiei.
Cu titlu de satisfacţie echitabilă, CEDO a obligat România să-i plătească d-nei Sipoş suma de 3000 euro pentru daune morale.
* traducere din limba franceza conform comunicat CEDO din 3 mai 2011
| ← Prodanof contra Romaniei - Durata procedurii executarii... | Cornelia Eufrosina Radu contra României - Competenta. Actiune... → |
|---|
