CEDO, secţia III, hotărâreaStere şi alţii versus România, 23 februarie 2006, 25632/02
Obligarea unor persoane să restituie sume de bani primite în urma unei hotărâri judecătoreşti irevocabile aduce atingere principiul securităţii raporturilor juridice.
Din cauza unor restructurări ale armatei, începute în 1995, au fost adoptate mai multe măsuri legislative cu scopul de a încuraja militarii să îşi ceară pensionarea anticipată. Aceste măsuri de încurajare au constat în acordarea unei compensaţii compensatorii şi a unui alocaţii de susţinere, scutite de impozitare şi calculate pe baza soldei lunare. La cererea lor, reclamanţii au fost trecuţi în rezervă anticipat în martie 2000, iar în mai 2000 li s-au acordat drepturile prevăzute de lege. La momentul plăţii acestor sume, ministerul apărării a dedus din ele impozitul pe venit. Reclamanţii au introdus o acţiune contra ministerului, prin care cereau şi plata sumei deduse. La 11 ianuarie 2001, Judecătoria Alba Iulia a admis acţiunea lor. Sentinţa a devenit definitivă în lipsa unui apel. Totuşi, printr-o hotărâre din 30 ianuarie 2002, Curtea Supremă de Justiţie a admis un recurs în anulare formulat de către procurorul general şi i-a obligat pe reclamanţi la restituirea sumei către ministerul apărării.
În drept.
Art. 6. Domeniul de aplicabilitate. Dată fiind natura fiscală a litigiului, ce viza modalitatea de calcul a impozitului pe profit, art. 6 nu este aplicabil. Curtea are o jurisprudenţă stabilă în sensul în care astfel de litigii vizează unul dintre elemente atributului de suveranitate statală, astfel încât litigiul este de drept public. În consecinţă, acest capăt de plângere este inadmisibil, Curtea neavând competenţa materială să îl examineze.
Art. 1 din Protocolul nr. 1. Curtea a constatat că reclamanţii au fost obligaţi să ramburseze anumite sume încasate în baza unei sentinţe definitive şi revocabile a unei instanţe, care intrase în puterea de lucru judecat. Intervenţia procurorului general a condus la anularea în întregime a acelei creanţe. În ochii Curţii, o atingere atât de radicală a drepturilor reclamanţilor a rupt, în devafoarea lor, justul echilibru care trebuie păstrat între protecţia proprietăţii private şi exigenţele interesului general. În ciuda largii marje de apreciere de care beneficiază statele în materie fiscală, exercitarea acesteia, în circumstanţele din speţă, a adus atingere principiului securităţii raporturilor juridice şi preeminenţei dreptului. De aceea, art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost violat.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Stere contra României - Creanţă contra statului. Hotărâre irevocabilă. Recurs în anulare.
