Art. 249 Fuziunea şi divizarea societăţilor

CAPITOLUL II
Fuziunea şi divizarea societăţilor

Art. 249

Fuziunea/divizarea produce efecte:

a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, de la data înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;

b) în alte cazuri, de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea, cu excepţia cazului în care, prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, care nu poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii absorbante sau societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar încheiat al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.

Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:

Legea 441/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;


Art. 2491

Abrogat.

Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:

OUG 2/2012 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale din 28 februarie 2012, Monitorul Oficial 143/2012;

Legea 441/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 249 Fuziunea şi divizarea societăţilor




Adina 11.09.2014
1. Fuziunea sau divizarea este un proces care poate dura o perioadă de timp îndelungată, în care societăţile implicate realizează numeroasele formalităţi procedurale prevăzute de lege, fiecare dintre acesta reprezentând un pas înainte şi o etapă pe parcursul acestui proces.

De aceea, legea stabileşte momentul la care fuziunea sau divizarea produce efecte, atât fată de asociaţi, cât şi faţă de terţi. Fără îndoială că aceste efecte sunt cele care sunt reglementate de art. 250 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale şi implică (a) transferul activului şi pasivului între societăţile
Citește mai mult participante, cu consecinţa majorării capitalului societăţilor existente sau a constituirii unei noi societăţi, (b) emiterea unor noi părţi sociale şi acţiuni care se distribuie potrivit legii şi (c) încetarea existenţei societăţilor absorbite, contopite sau divizate.

2. Având în vedere diversitatea situaţiilor care pot lua naştere ca o consecinţă a fuziunii sau divizării societăţii, legea identifică două momente majore în care aceste efecte se produc.

în cazul fuziunii prin contopire, al divizării totale sau al divizării prin desprindere, care au ca efect naşterea unei noi sau unor noi societăţi, efectele acestor procese se produc începând cu data înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele.

în celelalte cazuri efectele se produc fie de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea, fie de la data convenită de societăţile implicate în fuziune sau divizare, dată care nu poate fi ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii absorbante sau societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar încheiat al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.

3. Particularizând aceste două situaţii generice, se poate reţine că efectele fuziunii sau cele ale divizării se produc după cum urmează:

- în cazul fuziunii prin absorbţie, ipoteză reglementată de art. 238 alin. (1) lit. a) Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, efectele se produc pe data înregistrării actului modificator prin care adunarea generală a societăţii absorbante a aprobat fuziunea şi majorarea corespunzătoare a capitalului social;

- în cazul fuziunii prin contopire, ipoteză reglementată de art. 238 alin. (1) lit. b) Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale45), având ca efect constituirea unei noi societăţi comerciale, efectele se produc pe data înmatriculării noii societăţi în registrul comerţului;

- în cazul divizării prevăzute de art. 238 alin. (2) lit. a) Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale şi a divizării prin desprindere reglementate de art. 250 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, care nu au ca efect constituirea unei noi societăţi, efectele se produc pe data înregistrării actului modificator prin care adunarea generală a societăţilor beneficiare au aprobat operaţiunea şi majorarea capitalului lor; aceste efecte nu se pot lega de data înregistrării actului modificator prin care adunarea generală a societăţii divizate a aprobat divizarea şi dizolvarea, pentru că numai înregistrarea majorării capitalului societăţilor beneficiare desăvârşeşte transferul de active şi divizarea;

- în cazul divizării prevăzute de art. 238 alin. (2) lit. b) Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale şi a divizării prin desprindere reglementate de art. 250 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, care au ca efect constituirea unei noi societăţi, efectele se produc pe data înmatriculării noi societăţi în registrul comerţului;

- în toate cazurile de fuziune sau divizare care nu au ca rezultat constituirea unei noi societăţi comerciale, efectele se pot produce de la data convenită de părţi, cu condiţia ca această dată să nu fie ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societătii absorbante sau societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului
exerciţiu financiar încheiat al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.

4. Prevederile art. 249 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale privind momentul în care se produc efectele fuziunii sau ale divizării, având un caracter special, derogă de la regulile de publicitate şi de opozabilitate a actelor şi operaţiunilor societăţii, stabilite de art. 50 şi 51 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

Astfel, potrivit acestor texte, actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terţilor. Cu toate că art. 248 şi alte dispoziţii ale Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, privind constituirea şi dizolvarea societăţilor comerciale, impun o serie de obligaţii de publicitate a actelor modificatoare ale actelor constitutive ale societăţilor participante la fuziune sau divizare, efectele acestor operaţiuni, inclusiv faţă de terţi, nu se produc de la data efectuării publicităţii, ci de la datele expres arătate de art. 249 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

Este posibil ca această soluţie să fie inspirată de prevederile art. 19 din A Treia Directivă a Consiliului (nr. 78/855/CEE din 9 octombrie 1978) privind fuziunea societăţilor anonime şi de cele ale art. 17 din A Şasea Directivă a Consiliului (82/891 /CEE din 17 decembrie 1982) privind divizarea societăţilor anonime, care stabilesc că aceste efecte se produc ipso iure şi simultan întrucât aceste consecinţe se produc prin efectul legii, publicitatea lor nu mai este o condiţie de valabilitate sau opozabilitate faţă de terţi.

Fie că este o necorelare de texte, fie că reprezintă voinţa reală a legiuitorului, această soluţie este benefică pentru societăţile participante la fuziune sau divizare, întrucât reduce durata procesului, şi aşa destul de lung, al realizării acestor operaţiuni.
Răspunde