Art. 95 Despre acţiuni Societăţile pe acţiuni
| Comentarii |
|
Societăţile pe acţiuni
SECŢIUNEA I
Despre acţiuni
Art. 95
(1) Se pot emite acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot, ce conferă titularului:
a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar, înaintea oricărei alte prelevări;
b) drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generală, cu excepţia dreptului de vot.
(2) Acţiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.
(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari de acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot.
(4) În caz de întârziere a plăţii dividendelor, acţiunile preferenţiale vor dobândi drept de vot, începând de la data scadenţei obligaţiei de plată a dividendelor ce urmează a fi distribuite în cursul anului următor sau, dacă în anul următor adunarea generală hotărăşte că nu vor fi distribuite dividende, începând de la data publicării respectivei hotărâri a adunării generale, până la plata efectivă a dividendelor restante.
(5) Acţiunile preferenţiale şi acţiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealaltă prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor, luată în condiţiile art. 115.
Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:Legea 441/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;
| ← Art. 94 Despre acţiuni Societăţile pe acţiuni | Art. 96 Despre acţiuni Societăţile pe acţiuni → |
|---|
Alineatul (1) enumeră, în mod limitativ, categoriile de drepturi speciale pe care le conferă astfel de acţiuni. Astfel, prevederile lit. a) consacră dreptul la un dividend prioritar, prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar înaintea oricărei alte prelevări. în legătură cu acest tip de drept specific acţiunilor preferenţiale, sunt necesare următoarele observaţii:
Legiuitorul utilizează un termen inadecvat, care părea abandonat prin modificările
Citește mai mult
anterioare ale Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, respectiv acela de beneficiu şi nu de profit.5. Se pune, totuşi, întrebarea: care trebuie să fie, de principiu, cuantumul profitului distribuibil înainte de orice prelevare, în condiţiile în care potrivit legii, prima prelevare din profitul brut este cea privind constituirea fondului de rezervă legală, prelevare care este obligatorie, apoi la suma rămasă se aplică cota corespunzătoare de impozit pe profit, iar ceea ce rămâne ar trebui să reprezinte profitul distribuibil acţionarilor?
Suntem de părere că, faţă de scopul legii, profitul distribuibil din care trebuie să se facă prelevarea dividendelor prioritare este cel net, rezultat după deducerea prelevărilor obligatorii, potrivit legii. Aşadar, în cazul în care societatea va fi emis astfel de acţiuni preferenţiale, AGA de aprobare a rezultatelor fiecărui exerciţiu financiar este obligată să procedeze la repartizarea de dividende prioritare, chiar dacă pentru cotele aferente acţionarilor cu acţiuni ordinare nu se va repartiza profit sub formă de dividende. O hotărâre AGA care ignoră această obligaţie, atât timp cât există profit distribuibil, este contrară legii şi actului constitutiv, putând fi anulată în condiţiile art. 132 şi următoarele, la cererea oricărui acţionar deţinător de acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar.
6. Textul lit. b) a alin. (1) al art. 95 consacră, la modul generic, o altă categorie de drepturi pe care le au acţionarii deţinând acţiuni preferenţiale, prin referire la toate drepturile pe care le au acţionarii cu acţiuni ordinare, mai puţin dreptul de vot, dar cu recunoaşterea dreptului de a participa la AGA/AGEA.
în legătură cu această ultimă categorie de drepturi, care de fapt nu sunt speciale, în plan practic s-a pus întrebarea: acţiunile preferenţiale cu dividend prioritar, deşi dau dreptul de a participa la adunări deţinătorilor lor, dar fără drept de vot, se iau în calculul cvorumului legal ori statutar al fiecărei adunări generale ori nu? Din păcate, Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale nu clarifică această chestiune. Singurul reper normativ pe care-l putem folosi pentru a clarifica această chestiune ni-l oferă legislaţia specială aplicabilă în materia privatizării, respectiv O.U.G. nr. 88/1997l9), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Legea nr. 137/200220), cu modificările şi completările ulterioare. Aceste acte normative, referindu-se la problema majorării de drept a capitalului social al societăţilor comerciale privatizate ori în curs de privatizare, cu valoarea terenurilor pentru care acele societăţi au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, precizează că AGEA acelor societăţi, hotărând asupra unei noi emisiuni de acţiuni în contul unor astfel de majorări, va putea hotărî ca acele acţiuni să fie fără drept de vot, dar cu dividend prioritar, şi nu vor fi luate în calculul cvorumului legal la viitoarele adunări generale. Aşa fiind, la astfel de societăţi comerciale cvorumul legal, atât timp cât acele categorii de acţiuni nu vor fi convertite în acţiuni ordinare, va fi unul ajustat, respectiv diminuat cu cota aferentă acelor acţiuni.
Următoarea întrebare care se impune în legătură cu astfel de situaţii este: putem să aplicăm, în mod legal, prin analogia legii, soluţia menţionată în cazul altor societăţi decât cele privatizate, la care a fost inclus în capitalul social valoarea terenurilor? răspunsul este negativ, atât timp cât dispoziţia legilor citate mai sus este una specială şi de excepţie. în cazul societăţilor comerciale care vor emite acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar, cvorumul fiecărei AGA - AGEA se va calcula ţinând seama de toate acţiunile, inclusiv de cele cu dividend prioritar, cu atât mai mult cu cât deţinătorii lor au dreptul să participe la toate adunările, dar nu au dreptul să voteze.
în concluzie şi în esenţă, singurul drept cu adevărat special pe care-l conferă acţiunile preferenţiale cu dividend prioritar este acela consacrat de prevederile lit. a) a alin. (1) al art. 95.
7. Alineatele (2) şi (3) ale art. 95 consacră două restricţii cât priveşte problematica emisiunii şi dobândirii de acţiuni preferenţiale. în acest sens, alin. (2) statuează că limita maximă din capitalul social pentru care se vor putea emite acţiuni cu dividend prioritar nu va depăşi o pătrime, iar acţiunile de acest tip trebuie să fie de valoare nominală egală cu cele ordinare.
A doua restricţie este cea consacrată de prevederile alin. (3), în drept aceasta având semnificaţia juridică a unei incapacităţi speciale şi relative de care sunt atinşi administratorii, directorii, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi cenzorii, mai puţin auditorul financiar şi cel intern. Potrivit prevederii evocate, astfel de categorii de persoane nu pot fi titulari, nici în nume propriu, nici prin persoane interpuse, apreciem noi, al niciunei acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar, probabil din raţiuni care ţin de intenţia legiuitorului de a evita un posibil conflict de interese între societate şi respectivele persoane, care s-ar putea vedea tentate să obţină profituri cât mai mari, cu orice preţ, în detrimentul asigurării echilibrului economic şi financiar al societăţii.
8. Alineatul (4) al art. 95 conţine o prevedere foarte interesantă şi inedită, pentru dreptul românesc. Ea are în vedere o schimbare automată a statutului juridic al acţiunilor preferenţiale cu dividend prioritar, dar fără drept de vot
- cel puţin sub aspectul dreptului de vot - ca o sancţiune specifică pentru societatea comercială care întârzie, din diferite motive, apreciem noi că doar pentru cele imputabile ei nu şi pentru cauze de forţă majoră, să achite dividendele la care aveau dreptul acţionarii deţinători ai categoriei respective de acţiuni. Dobândirea dreptului de vot se va putea produce doar în două situaţii: prima categorie are în vedere împrejurarea că şi în anul următor celui în care s-au repartizat dividendele neplătite se vor repartiza dividende, situaţie în care revenirea dreptului de vot se va produce de la data scadenţei obligaţiei de plată a dividendelor repartizate pentru anul următor, şi cea de-a doua categorie de situaţii, care are în vedere împrejurarea că AGA care va aproba rezultatele exerciţiului financiar următor celui în care nu s-au achitat dividendele, nu va aproba dividende, caz în care dreptul de vot va funcţiona începând cu data la care se va publica în Monitorul Oficial, Partea a IV-a (apreciem noi, în condiţiile în care textul citat nu conţine nicio precizare cu privire la modul de publicare) şi va funcţiona până la data plăţii efective a acelor dividende restante.
Din examinarea celor două categorii de situaţii, se pot desprinde următoarele concluzii: acordarea dreptului de vot pentru acţiunile preferenţiale cu dividend prioritar are, totuşi,
caracter temporar - doar până la data plăţii efective a dividendelor restante - şi este concepută ca un instrument de presiune - sancţiune împotriva societăţilor care nu respectă un drept fundamental al acţionarilor care au consimţit la renunţarea la dreptul de vot, doar în considerarea certitudinii că atunci când va exista profit, acesta le va fi repartizat şi plătit la scadenţă.
O altă concluzie care s-ar putea desprinde din interpretarea textului alin. (4), ce-i drept, cam neclar formulat, este aceea că recunoaşterea dreptului de vot va funcţiona până la plata efectivă a dividendelor, indiferent că acţionarii vor fi luat măsuri de executare silită a creanţelor sau nu.