Art. 6 Codul muncii Principii fundamentale

CAPITOLUL II
Principii fundamentale

Art. 6

(1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.

(2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.

(3) Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 6 Codul muncii Principii fundamentale




danmihai 2.02.2012
Prevederile de mai sus se înscriu şi ele în ansamblul reglementărilor menite să asigure protecţia multilaterală a salariaţilor şi enumeră principalele drepturi ale acestora, care, în cea mai mare parte a lor, sunt reluate şi dezvoltate în alte texte ale Codului ori acte normative speciale.

Privind demnitatea în muncă, aceasta derivă din dreptul constituţional prevăzut la art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală conform căruia: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului (s.n.,) drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane,
Citește mai mult dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme (s.n.), în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate" (s.n.). Articolul 26 din Constituţie ocroteşte viaţa intimă familială şi privată.

Dreptul la demnitate în muncă este statornicit nu numai de art. 6 alin. (1), dar şi de art. 39 alin. (1) lit. e) din Codul muncii.

Necesitatea instituirii şi ocrotirii dreptului la demnitate în muncă decurge din relaţia de subordonare care se stabileşte între salariat şi angajatorul său. Acesta din urmă are dreptul de a da ordine, instrucţiuni salariatului, de a-i stabili sarcinile de serviciu şi de a controla modul de îndeplinire a acestor sarcini. Salariatul este obligat să aducă la îndeplinire sarcinile primite, ordinele şi instrucţiunile care i se dau.

Dar, în exercitarea prerogativelor sale, angajatorul nu trebuie să aducă atingere drepturilor fundamentale ale persoanei. Hărţuirea morală sau cea sexuală, discriminarea pe orice motiv etc. reprezintă încălcări ale demnităţii în muncă. Această încălcare poate avea loc nu numai cu ocazia executării contractului, ci şi cu cea a încheierii, modificării sau încetării acestuia.
Răspunde