Art. 1209 Noul cod civil Eroarea asumată Încheierea contractului Contractul

CAPITOLUL I
Contractul

SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului

Art. 1209

Eroarea asumată

Nu atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1209 Noul cod civil Eroarea asumată Încheierea contractului Contractul




Ion Filimon 8.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. într-un contract de vânzare-cumpărare ce avea ca obiect un tablou, intitulat Zăvorul, „atribuit lui Fragonard", contractanţii au acceptat, cu privire la autenticitatea operei, existenţa unui element alea; în consecinţă, niciuna dintre părţi nu poate invoca propria eroare, în cazul în care ulterior se va disipa incertitudinea privitoare la autenticitate şi cu atât mai puţin vânzătorul şi avânzii săi cauză, dacă se va dovedi originalitatea tabloului (Cas$., $. civ., dec. din 24 martie 1987, în Code civil 2008, p. 1152).

2. Punerea în vânzare a unei opere de artă ce poartă o
Citește mai mult semnătură constituie o afirmaţie de autenticitate, ce exclude caracterul aleatoriu (Cass., s. civ., dec. din 7 nov. 1995, în Code civil 2008, p. 1152).
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
1. Dacă părţile îşi asumă posibilitatea existenţei unui risc cu privire la un element pe care ele îl consideră esenţial pentru încheierea contractului, realizarea acelui risc nu va da loc unei acţiuni în anulare; astfel, convenţia va deveni, prin voinţa părţilor, una aleatorie, principiul forţei obligatorii a contractului împiedicând desfiinţarea acestuia.

2. Elementul alea „alungă" posibilitatea de anulare pentru eroare (F. Terre, P. Simler, Y. Lequette, op. cit, p. 228).

3. Problema contractării în credinţa că opera este autentică este una de probaţiune, din circumstanţele încheierii
Citește mai mult contractului trebuind să se desprindă concluzia fermităţii acestei credinţe, în caz contrar fiind vorba despre asumarea de către părţi a unui element aleatoriu, de risc, care exclude posibilitatea anulării pentru eroare, aceasta fiind integrată convingerii care a determinat contractarea (D. Chiricâ, Tratat, voi. I, p. 272).
Răspunde
irina.bianca 11.01.2013
Eroarea este tratată în acest text ca o problemă de asumare a riscurilor.

Partea care la încheierea contractului şi-a asumat expres riscul de eroare sau, în contract, exista un element care prezenta un risc de eroare implicit (spre exemplu, în cazul contractelor speculative), nu mai poate ulterior să invoce că a fost victima unei erori.
Răspunde