Art. 1219 Noul cod civil Temerea reverenţiară Încheierea contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Art. 1219
Temerea reverenţiară
Simpla temere izvorâtă din respect, fără să fi fost violenţă, nu atrage anularea contractului.
| ← Art. 1218 Noul cod civil Starea de necesitate Încheierea... | Art. 1220 Noul cod civil Violenţa săvârşită de un terţ... → |
|---|
1. Presiunile morale, nu constituie o violenţă în sensul legii; căci, în ce priveşte presiunile morale, ele ar constitui o temere reverenţiară, care nu viciază consimţământul (Apel Galaţi, II, Nov. 25/88, în C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., 1925, voi. II, p. 391).
2. Un contract nu poate fi anulat decât pentru viciu de consimţământ. Or, simpla temere reverenţiară, fără violenţă, nu poate constitui o violare a consimţământului (Trib. Gorj s. II, 134 din 5 Mart. 1924, în C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., 1925, voi. II, p. 391).
3. în speţă, recurentul a solicitat anularea
Citește mai mult
actelor adiţionale conexe contractului de împrumut, pentru vicierea consimţământului său, datorită temerii reverenţiare generate de subordonarea administrativ-ierarhică faţă de conducerea băncii, acte adiţionale încheiate ulterior contractului de împrumut prin care se angaja să plătească, în ipoteza încetării raporturilor de muncă cu intimata, o dobândă reprezentând media dobânzilor practicate de intimată de la acordarea creditului şi până la rambursarea lui integrală, contractul de împrumut cuprinzând clauza dobânzii preferenţiale la restituire - cea percepută de bancă pentru persoanele fizice -, acordată doar în considerarea calităţii sale de angajat al băncii şi doar pentru perioada cât îşi păstra această calitate. Recurentul, care s-a transferat la un alt loc de muncă înainte de achitarea integrală a creditului (...), nu poate invoca raportul de subordonare ca generând o temere reverenţioasă pentru menţinerea facilităţii acordate de bancă, din moment ce nu mai realizează condiţia de lucrător al băncii şi atât timp cât invocarea raporturilor de subordonare ca motiv al unei presiuni morale nu este suficientă prin ea însăşi să conducă la vicierea consimţământului, deoarece presiunea morală nu constituie o violenţă în sensul legii (C.A. laşi, dec. civ. nr. 359/2001, în M.M. Pivniceru, C. Protea, Nulităţile, p. 60-61).2. Temerea reverenţioasă, care este mai aproape de noţiunea de respect sau de prestigiu decât de noţiunea de teamă, nu ar putea duce la nulitatea relativă a contractului, decât dacă ea însăşi ar fi provocată de violenţă (T. lonaşcu, E.A. Barasch et alii, op. cit., voi. I, p. 288).
3. Temerea reverenţioasă poate fi înţeleasă ca o aprehensiune politicoasă,
Citește mai mult
izvorâtă din bunul-simţ, care întemeiază stânjeneala care ne împiedică să ne împotrivim necondiţionat la orice. (...) Pot să genereze temeri reverenţioase raporturile de rudenie, de prietenie, de subordonare la serviciu, dar şi contactele interumane precare (I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p. 218).4. Dacă însă ascendenţii sau persoanele cărora li se datoreşte respect şi supunere au exercitat o violenţă oare care asupra părţilor contractante, neapărat că convenţia acestora poate fi anulată din acest punct de vedere (D. Alexondresco, Explicaţiunea, voi. V, p. 65).
5. Simpla teamă, inspirată de respectul şi afecţiunea către o persoană, de a-i displace sau de a o jigni, nu viciază consimţământul, dacă acea persoană nu a întrebuinţat şi alte mijloace violente. într-adevăr, exercitarea unei simple autorităţi morale legitime, nu constituie un act nedrept (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoionu, op. cit., voi. II, p. 502).
6. Textul francez (art. 1114 C. Napoleon) enumeră persoanele faţă de care poate exista temerea reverenţiară: tatăl, mama sau alt ascendent, dar se decide că enumerarea nu este limitativă. Textul românesc nu a mai făcut nicio enumerare (Ibidem).