Art. 1215 Noul cod civil Dolul comis de un terţ Încheierea contractului Contractul

(1) Partea care este victima dolului unui terţ nu poate cere anularea decât dacă cealaltă parte a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului.
Conform art. 1214 dolul este atunci când partea s-a aflat într-o eroare PROVOCATA de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi. Deci este o actiune cu intentie, partea A CUNOSCUT ceea ce face la incheierea contractului, nu era intr-o eroare.

1. Acest articol nu aduce propriu-zis vreun element de noutate, ci doar statuează ceea ce în literatura de specialitate şi în jurisprudenţă a fost denumit „complicitatea la doi a terţului"; deci în continuare, de principiu, dolul trebuie să provină de la cocontractant. Altfel, dacă terţul acţionează fără a fi în vreo legătură cu cocontractantul, cel indus în eroare nu va putea solicita anularea contractului pentru doi, ci, eventual, pentru eroare, daca sunt întrunite condiţiile existenţei acestui viciu de consimţământ, şi va avea acţiune în răspundere delictuală împotriva terţului.

2. Potrivit

Citește mai mult

alineatului al doilea al acestui articol, autorul dolului va răspunde delictual pentru prejudiciile cauzate prin mijloacele viclene utilizate, chiar dacă victima dolului ar confirma actul anulabil, întrucât, potrivit art. 1265 alin. (3) NCC, „Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimţământului prin doi sau violenţă nu implică prin ea însăşi renunţarea la dreptul de a cere daune-interese".

3. Se admite, în mod justificat, că, în actele juridice bilaterale, cerinţa ca dolul să provină de la cealaltă parte contractantă este îndeplinită şi atunci când dolul provine de la un terţ, dar cocontractantul are cunoştinţă de această împrejurare (practic este vorba de o complicitate la doi), precum şi atunci când dolul provine de la reprezentantul cocontractantului (G. Boroi, Drept civil, 2008, p. 224).

4. Dolul terţului redevine o cauză de nulitate atunci când este vorba de un act unilateral, asemenea unei renunţări la succesiune, căci nu mai există cocontractant (excepţia nu este aplicabilă contractului unilateral, în care, prin definiţie, există un cocontractant). Sau, se pare, atunci când este vorba despre o liberalitate. Sau atunci când cocontractantul a fost un complice al terţului. Sau atunci când dolul este opera unui reprezentant al cocontractantului, căci reprezentantul nu este un veritabil terţ dacă nu şi-a depăşit puterile (P. Malaurie, L. Aynes, P. Stoffel-Munck, op. cit., p. 275-276).

5. Dolul trebuie să emane de la una dintre părţile contractante, fie că această parte a întrebuinţat ea însăşi uneltiri viclene, fie că a participat numai la ele ca complice sau le-a cunoscut măcar în momentul formărei contractului, fără a le da pe faţă (D. Alexandresco, Explicaţiunea, voi. V, p. 76).

6. în doctrina juridică este asimilată condiţiei ca dolul să provină de la cealaltă parte contractantă şi situaţia în care dolul provine de la un terţ, dar cocontractantul are cunoştinţă de această împrejurare. în acest caz, suntem în prezenţa unei complicităţi sau a instigării la doi, iar anularea actului pentru acest viciu de consimţământ se fundamentează pe intenţia cocontractantului de a înlesni sau ajuta la inducerea în eroare prin mijloace frauduloase, viclene, dolul constituind o operă comună a terţului şi a celeilalte părţi (A. Hurbean, op. cit., p. 168).

7. De câteori însă dolul nu dă loc decât la o acţiune în daune: atunci de exemplu când el n-a fost urzit de una dintre părţile contractante, ci de un terţiu, fără ştiinţa părţei, această acţiune fiind personală, nu poate fi exercitată contra terţilor achizitori, ci numai contra părţei care a întrebuinţat manoperi frauduloase (...) (D. Alexandresco, Principiile, voi. I, p. 75).