Art. 1238 Noul cod civil Sancţiune Încheierea contractului Contractul

CAPITOLUL I
Contractul

SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului

Art. 1238

Sancţiune

(1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice.

(2) Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1238 Noul cod civil Sancţiune Încheierea contractului Contractul




Ion Filimon 8.08.2015
JURISPRUDENTĂ

1. Donaţia bunului altuia este nulă absolut pentru lipsă de cauză. „în contractele de donaţie, cauza obligaţiei donatorului circumscrie intenţia liberală (animus donandi) a acestuia de a mări, prin gratificare, activul din patrimoniul donatarului. Inexistenţa bunului donat în patrimoniul donatorului face irealizabilă intenţia de gratificare a acestuia din urmă, cu efectul imposibilităţii formării contractului de donaţie (C.A. Suceava, s. civ., dec. nr. 88/2000, în C. Turianu, Contracte civile speciale, p. 160). Notă. Potrivit art. 1238 alin. (1) NCC, în prezent, sancţiunea pentru lipsa cauzei este nulitatea relativă, şi nu absolută.
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
1. în noul Cod civil, lipsa cauzei se sancţionează cu nulitatea relativă, cu excepţia cazului în care actul juridic a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice. Prin urmare, se aplică principiul conversiunii, prevăzut de art. 1260 alin. (1) NCC, potrivit căruia un contract lovit de nulitate absolută produce efectele actului juridic pentru care sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege. Deşi textul se referă la nulitatea absolută, considerăm că legiuitorul a confundat nulitatea absolută cu nulitatea totală; efectele nulităţii sunt aceleaşi; dacă un
Citește mai mult contract nul absolut, deci sancţionat mai grav, poate fi convertit, cu atât mai mult un contract anulabil, sancţionat mai uşor, poate fi transformat prin conversiune (C.T. Ungureanu, op. cit., 2012, p. 240).

2. Cauza ilicită sau imorală este sancţionată cu nulitatea absolută a actului juridic dacă, potrivit art. 1238 alin. (2) NCC, este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască. Dacă una dintre părţi este de bună-credinţâ, adică nu a cunoscut ilicitatea sau imoralitatea cauzei, actul juridic nu poate fi sancţionat cu nulitatea absolută. De exemplu, dacă X încheie un contract de prestări servicii cu Y, şofer de tir, prin care îi oferă o sumă de bani ca plată pentru transportul unei cantităţi de marfă contrafăcută şi Y nu ştie că marfa este contrafăcută, contractul de prestări servicii are o cauză ilicită, dar nu este sancţionat cu nulitatea absolută, deoarece Y este de bună-credinţă. Dacă însă suma de bani oferită de X este mult mai mare decât o plată rezonabilă pentru prestarea unui asemenea serviciu, chiar dacă Y nu ştie că marfa este contrafăcută, trebuia, după împrejurări, să înţeleagă caracterul ilicit al transportului şi, implicit, cauza ilicită a contractului; prin urmare, contractul este lovit de nulitate absolută. Ca efect al nulităţii, conform art. 1638 NCC, prestaţia primită sau executată în temeiul unei cauze ilicite sau imorale rămâne întotdeauna supusă restituirii. Deci Y va fi obligat să restituie suma primită drept plată (C.T. Ungureanu, op. cit., 2012, p. 178). Notă. A se vedea şi dec. nr. 1408/2003, supra, la art. 1236.

3. Contractul cu o cauză ilicită sau imorală, atunci când ilicitatea sau imoralitatea cauzei nu este comună (una dintre părţi a cunoscut-o sau ar fi trebuit să o cunoască), este considerat valabil, „afară de cazul în care, pe temeiul unei norme speciale (inclusiv aparţinând unei alte ramuri de drept, spre exemplu, dreptului penal), ar urma să se dea altă soluţie" (G. Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit., p. 162).
Răspunde
Mary Hailean 22.07.2014
În practică s-a susţinut că „Neîncasarea preţului nu constituie un motiv care antrenează nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare, deoarece încasarea sau nu a preţului este un fapt ulterior şi subsecvent încheierii convenţiei care priveşte executarea unui contract deja încheiat, în timp ce existenţa cauzei reprezintă o condiţie de valabilitate a cauzei care trebuie să existe în prealabil, la încheierea actului şi priveşte scopul încheierii convenţiei, şi nu executarea ei.

Prin urmare, doar absenţa contraprestaţiei ca prefigurare mentală (lipsa preţului) cu scop imediat şi lipsa
Citește mai mult motivului determinant al vânzătorului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare constituie, în sensul art. 966 C. civ. 1864, motiv de nulitate pentru absenţa cauzei, şi nu neîncasarea preţului, care reprezintă o cauză de neexecutare a convenţiei, poste-rioară încheierii ei sancţionată cu rezoluţiunea, şi nu cu nulitatea convenţiei” (I.C.C.J., s. civ. şi de prop. int., decizia nr. 1046/2011, www.scj.ro).
Răspunde