Art. 1242 Noul cod civil Sancţiune Încheierea contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 3-a
Încheierea contractului
Art. 1242
Sancţiune
(1) Este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.
(2) Dacă părţile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere, contractul se socoteşte valabil chiar dacă forma nu a fost respectată.
| ← Art. 1241 Noul cod civil Forma scrisă Încheierea contractului... | Art. 1243 Noul cod civil Modificarea contractului Încheierea... → |
|---|
1. Prin excepţie de la principiul consensualismului, în cazurile special prevăzute de lege, vânzarea devine un contract solemn - care se încheie valabil numai prin exprimarea consimţământului părţilor într-o anumită formă solemnă, prevăzută ad validitatem printr-o dispoziţie expresă a legii sau printr-o prealabilă convenţie a părţilor. Principalele contracte solemne sunt: contractul de donaţie, contractele de înstrăinare imobiliară, contractele de constituire a unei ipoteci, contractul de construire a unei locuinţe proprietate personală, contractul de împrumut în vederea
Citește mai mult
construirii sau cumpărării unei locuinţe proprietate personală. Potrivit susţinerilor reclamanţilor şi actelor din dosar, apartamentul din litigiu a fost dobândit în condiţiile Legii nr. 4/1973 şi H.C.M. nr. 880/1973. Dintre formalităţile prescrise de legile menţionate, reclamanţii au depus la dosar contractul de construire, contractul de împrumut şi procesul-verbal de predare-recepţie a locuinţei. Nu au fost depuse la dosar decizia de atribuire a terenului de sub casă şi titlul de proprietate înscris în registrul de transcripţiuni existent la acea dată. Cât priveşte chitanţa din 13 decembrie 1988 semnată de reclamantul Ş.l. şi de pârâtul I.C., este important a se arăta că nu întruneşte condiţiile unui act translativ de proprietate. Chitanţa invocată este informă, necuprinzând toate elementele unui contract de vânzare-cumpărare în general (consimţământul, capacitatea, obiectul, preţul, cauza) şi, cu atât mai mult - fiind vorba de un imobil -, a unui contract solemn, care implică punerea în evidenţă a unor elemente importante, cum ar fi dobândirea în condiţii legale a bunului, dovada achitării lui la stat, eventual ratele scadente, preţul serios convenit şi autentificarea de către notar (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 1626/2003)2. Testamentul olograf nu este valabil decât dacă este scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului, iar neîndeplinirea oricăreia dintre aceste formalităţi este sancţionată cu nulitatea, în speţă, locuinţa defunctei se afla în zona Televiziunii, unde la sfârşitul lunii decembrie 1989 au avut loc evenimente care făceau imposibilă prezentarea notarului la domiciliul ei, dar cum decesul s-a produs în luna ianuarie 1990, această împiedicare dispăruse. întrucât pretinşii moştenitori testamentari nu au putut depune un testament valabil, iar cererea adresată notarului de a se prezenta la domiciliul defunctei nu a fost semnată de ea, succesiunea a fost deferită statului ca succesiune vacantă, cu obligaţia de a suporta pasivul în limita activului succesoral (Trib. Mun. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1130/1992, în M.M. Pivniceru, G. Protea, Nulităţile, p. 72).
2. Forma solemnă a unui act juridic civil este impusă, de regulă, de lege. Există însă şi posibilitatea pentru părţi ca ele, prin voinţa lor, să
Citește mai mult
ridice forma unui act juridic, care potrivit legii nu este solemn, la rangul de element esenţial, transformându-l astfel într-un act solemn. Cu toate acestea, în cazul formei solemne voluntare (când părţile au înţeles să supună contractul încheiat unei forme solemne, pe care legea nu o cere), acel contract este valabil, chiar dacă forma aleasă nu a fost respectată [art. 1242 alin. (2) NCC). Numai nerespectarea formei solemne legale este sancţionată cu nulitatea absolută. Nerespectarea formei solemne convenţionale nu este sancţionată. Prin urmare, un act juridic este solemn numai în temeiul legii, nu şi prin convenţia părţilor (C.T. Ungureanu, op. cit., p. 254).3. Sunt acte solemne, de exemplu: contractul de întreţinere (art. 2255 NCC); contractul de donaţie (art. 1011 alin. (1) NCC, corespunzător art. 813 C. civ. 1864); testamentul (art. 1040 NCC, corespunzător art. 858 C. civ. 1864); contractul de ipotecă imobiliară (art. 2378 alin. (1) NCC, corespunzător art. 1772 C. civ. 1864] ş.a.
4. De regulă, actul solemn îmbracă forma actului autentic. Orice act autentic este un act solemn, dar nu şi invers. Actele autentice reprezintă doar o formă a actelor solemne. Forma solemnă poate lua şi alte înfăţişări. De exemplu, testamentul olograf este un act solemn care nu este autentic; el este solemn pentru că legea cere respectarea cumulativă a trei condiţii de formă: să fie scris, semnat şi datat de mâna testatorului. înscrisul în formă electronică îndeplineşte forma pentru validitatea actului juridic dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii (art. 4, art. 7, art. 18 şi art. 20 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, M. Of. nr. 429/2001; Gh. Stancu, Unele consideraţii privind comerţul electronic, în R.D.C. nr. 7-8/2003, p. 132).
5. Cerinţa formei solemne în cazul anumitor acte juridice are ca scop ocrotirea intereselor părţilor (de exemplu, în acest mod se atrage atenţia părţilor cu privire la importanţa actului juridic pe care urmează să îl încheie; dacă încheie o donaţie, care este un contract solemn, notarul public va explica donatorului care sunt consecinţele juridice ale actului de donaţie asupra patrimoniului său), asigurarea deplinei libertăţi a consimţământului (de exemplu, apărarea testatorului de influenţele pe care le-ar putea exercita terţii asupra lui) sau chiar, în anumite cazuri, ocrotirea unor interese generale (de exemplu, exercitarea unui control, pe această cale, asupra înstrăinărilor de terenuri) (C.T. Ungureanu, op. cit., 2012, p. 181).
6. Forma cerută pentru validitatea actului juridic presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: întregul conţinut al actului juridic civil trebuie să fie îmbrăcat în forma solemnă cerută de lege, nefiind permisă determinarea conţinutului actului prin trimiterea la o sursă externă acestuia (de exemplu, prin trimiterea la anumite condiţii generale, care nu se regăsesc în actul juridic); actul juridic aflat în raport de interdependenţă cu un act solemn trebuie să îmbrace şi el forma solemnă, chiar dacă nu este un act solemn; se aplică principiul simetriei de formă (art. 1243 NCC); actul juridic care determină ineficacitatea unui act solemn trebuie să îmbrace şi el forma solemnă (există şi excepţii; de exemplu, un legat cuprins într-un testament poate fi revocat şi tacit, prin vânzarea bunului care formează obiectul legatului - art. 1068 alin. (2) NCC] (C.T. Ungureanu, op. cit., 2012, p. 181-182).
7. Forma cerută pentru validitatea actului juridic are următoarele caractere: este un element constitutiv al actului, în absenţa căruia actul juridic civil este lovit de nulitate absolută; în principiu, este invariabilă, pentru acelaşi tip de act solemn (de exemplu, convenţia prin care se constituie un drept de ipotecă îmbracă întotdeauna forma actului autentic); exclude manifestarea tacită de voinţă; este exclusivă, în sensul că, în principiu, pentru un anumit act juridic, părţile nu au de ales între mai multe posibilităţi, fiind obligate să se conformeze unei anumite forme.
8. Sancţiunea nerespectării formei, ca o condiţie de validitate a actului juridic, este nulitatea absolută a actului juridic astfel încheiat.
Actul juridic solemn (denumit şi formal) este acel act juridic pentru formarea căruia simpla manifestare de voinţă nu este suficientă, ci aceasta trebuie să îmbrace o anumită formă prescrisă de lege. Această formă (de regulă, forma autentică) reprezintă o condiţie pentru însăşi valabilitatea actului juridic respectiv. Se obişnuieşte să se spună că forma este cerută ad validitatem sau ad solemnitatem. Sunt acte juridice solemne: testamentul, donaţia, contractul de ipotecă etc.