Art. 1281 Noul cod civil Opozabilitatea efectelor contractului Efectele contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 6-a
Efectele contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 6-a
Efectele contractului
Art. 1281
Opozabilitatea efectelor contractului
Contractul este opozabil terţilor, care nu pot aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor născute din contract. Terţii se pot prevala de efectele contractului, însă fără a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
| ← Art. 1280 Noul cod civil Relativitatea efectelor contractului... | Art. 1282 Noul cod civil Transmisiunea drepturilor şi... → |
|---|
1. Referitor la succesorii universali şi cu titlu universal, orice convenţie cu privire la drepturile patrimoniale încheiată de autorul lor produce efecte faţă de ei ca şi cum ar fi încheiat-o ei înşişi, iar opozabilitatea convenţiei nu este condiţionată de faptul transcrierii ei. Opozabilitatea se realizează prin transcrierea actului numai în raporturile cu terţii propriu-zişi, nu şi cu succesorii universali şi cu titlu universal ai părţilor (C.A. laşi, dec. nr. 960/1998, în M. Gaiţd, M.M. Pivniceru, Jurisprudenţa 1998, p. 30).
2. Dacă înstrăinătorii unui bun sunt singurii
Citește mai mult
titulari fireşti ai acţiunii în anulare şi nu au promovat ei înşişi acţiunea, persoana care este terţ faţă de convenţie nu o poate promova în nume propriu, fiind lipsită de calitate procesuală activă. Decesul unui înstrăinător nu înlătură sancţiunea lipsei calităţii procesuale active a terţului, terţ care în speţa de faţă este rudă cu înstrăinătorii, deoarece în cauză nu a operat o transmitere a calităţii procesuale în sens activ, pentru ca terţul sa poată continua acţiunea în numele înstrăinătorului, ci transmiterea drepturilor procesuale s-a făcut pasiv, potrivit poziţiei procesuale avute de părţi (C.A. laşi, dec. nr. 1993/2000, în M. Gaiţă, M.M. Pivniceru, Jurisprudenţa 2000, p. 48).3. Proprietarul lucrului vândut de o persoană ce nu deţine această calitate poate să formuleze acţiune în nulitatea actului de vânzare-cumpărare, pe motiv că vânzarea s-a făcut în frauda lui, urmărindu-se scoaterea bunului din proprietatea sa ca adevărat titular al dreptului (C.A. laşi, dec. nr. 105/1998, în M. Gaiţă, M.M. Pivniceru, Jurisprudenţa 1998, p. 36).
4. Terţii faţă de un contract pot invoca, în beneficiul lor, situaţia juridică creată prin încheierea acestuia şi care, pentru ei, este un simplu fapt juridic (Cass., s. com., dec. din 22 oct. 1991, în Code civil 2008, p. 1301).
2. Prin opozabilitate se înţelege îndrituirea părţilor de a invoca faţă de terţi efectele juridice produse între ele de actele pe care le-au încheiat şi îndatorirea terţilor de a respecta aceste efecte (D. Cos mo, op. cit., p. 386).
3. Opozabilitatea actului juridic
Citește mai mult
civil nu este decât o aplicaţie specială a unui principiu mai larg, care se concretizează în aceea că terţii sunt ţinuţi să nu facă nimic de natură să împiedice desfăşurarea normală a efectelor operaţiunii juridice (I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Va si le seu, op. cit., p. 375).4. Prin opozabilitatea contractului, în sens larg, înţelegem că el produce efecte între părţile contractante şi avânzii-cauză ai părţilor, precum şi faptul că situaţia juridică născută din contractul respectiv trebuie respectată de către toţi, inclusiv de către terţii propriu-zişi (L. Pop, Tratat, voi. II, p. 575).
5. Acolo unde legea nu prevede obligativitatea înscrierii unui act juridic într-un anumit sistem de publicitate, concluzia va fi nu că actul este inopozabil, ci că el este opozabil automat, de plin drept. Din acest punct de vedere, sistemele speciale de publicitate constituie deci excepţii de la regula opozabilităţii de plin drept a oricărei operaţiuni juridice, care nu este supusă expres unor formalităţi de publicitate (I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p. 382).
6. Contractul mai este opozabil creditorilor chirografari, în afară de cazul fraudei pe care debitorul ar comite-oîn dauna lor sau de simulaţie (T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., p. 114).
7. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei pe care o au împotriva debitorului (gaj, ipotecă, privilegiu), ci numai un drept de gaj general asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor (G. Boroi, Drept civil, 2008, p. 288).
8. în cât priveşte actele frauduloase, creditorii sunt terţii persoane, căci nu se poate zice că un debitor represintă pe creditorii săi, de câte ori el lucrează în frauda drepturilor lor (D. Alexandresco, Explicaţiunea, voi. V, p. 195).
9. Opozabilitatea situaţiei contractuale faţă de terţi apare ca un element complementar necesar al principiului forţei obligatorii a contractului (F. Terre, P. Simler, Y. Lequette, op. cit., p. 505).
10. între cazurile de opozabilitate faţă de terţi a contractului putem menţiona: invocarea contractului faţă de un terţ, ca titlu de dobândire a unui drept real sau de creanţă (...); invocarea contractului ca just titlu, pentru a beneficia de efectele uzucapiunii scurte (...); contractul poate constitui just temei pentru justificarea măririi patrimoniului unei persoane, putând fi opus unei terţe persoane, străine de acel contract, care ar introduce o acţiune întemeiată de îmbogăţirea fără justă cauză - octio de in rem verso - împotriva părţii contractante (C. Statescu, C. Bîrsan, TGO, p. 62).
11. Atunci când se pune problema opozabilităţii faţă de terţi, din punctul de vedere al terţilor, contractul nu mai este luat în considerare în calitatea sa de act juridic, ci apare ca un simplu fapt juridic - în înţelesul restrâns al acestei din urmă noţiuni (Idem, p. 63).