Art. 1282 Noul cod civil Transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor către succesori Efectele contractului Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 6-a
Efectele contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 6-a
Efectele contractului
Art. 1282
Transmisiunea drepturilor şi obligaţiilor către succesori
(1) La moartea unei părţi, drepturile şi obligaţiile contractuale ale acesteia se transmit succesorilor săi universali sau cu titlu universal, dacă din lege, din stipulaţia părţilor ori din natura contractului nu rezultă contrariul.
(2) Drepturile, precum şi, în cazurile prevăzute de lege, obligaţiile contractuale în strânsă legătură cu un bun se transmit, odată cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai părţilor.
| ← Art. 1281 Noul cod civil Opozabilitatea efectelor contractului... | Art. 1283 Noul cod civil Efecte Efectele contractului Contractul → |
|---|
1. Odată stabilit faptul că transferul dreptului de proprietate a operat la data acordului de voinţă, rezultă în mod firesc că la data decesului fostului titular al contractului de închiriere acest drept exista în patrimoniul său şi este transmis moştenitorilor. împrejurarea că până la decesul autorului apelantelor nu s-a eliberat titlul de proprietate pentru obiectul în litigiu nu poate constitui un impediment de natură a face imposibilă recunoaşterea dreptului de proprietate existent în patrimoniul defunctului şi care s-a transmis la data decesului către cele două moştenitoare
Citește mai mult
(C.A. Bucureşti, s. civ., dec. nr. 319/2006, în C.P.J.C. 2006, p. 368-370).2. Renta viageră, având caracter personal, nu se poate transmite moştenitorilor, iar urmărirea ei nu se poate face, în principiu, decât de creditor. Totuşi, atunci când este vorba de sume restante, neachitate până la moartea creditorului, moştenitorii lui preiau creanţa în limite şi au dreptul să urmărească sumele scadente la data morţii (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 710/1978, în C. Turianu, Contracte civile speciale, p. 296).
3. Dreptul de întreţinere fiind un drept personal şi, ca atare, netransmisibil prin succesiune, deoarece se stinge la moartea beneficiarului, urmează că moştenitorii acestuia nu pot să ceară ca prestaţiile să continue în persoana lor sau ca acelea neefectuate în timpul vieţii beneficiarului să fie executate ulterior. Acest caracter al creanţei de întreţinere nu influenţează însă caracterul patrimonial al acţiunii în rezilierea contractului pentru neexecutarea obligaţiei de întreţinere faţă de beneficiar (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 546/1977, Idem, p. 223).
4. Un pact de preferinţă constituie un drept de creanţă, şi nu un drept real ataşat unui bun imobil. Drepturile şi obligaţiile născute din acest pact sunt deci transmisibile moştenitorilor (C.S. Canada, dec. din 10/03/2006, înJ.L. Baudouin, Y. Renoud, op. cit., p. 1783).
2. Al doilea alineat priveşte drepturile şi obligaţiile
Citește mai mult
care sunt în strânsă legătură cu un bun ce este transmis unui succesor cu titlu particular, de această dată noţiunea de succesor referindu-se atât la cel care dobândeşte prin acte inter vivos (vânzare, schimb, donaţie), cât şi la cel care primeşte prin acte morţiş causa (testament).3. Art. 1282 alin. (2) nu exclude transmisiunile ce pot avea loc prin orice alte mecanisme, cum ar fi cesiunea de creanţă, subrogaţia personală ori stipulaţia pentru altul.
4. De asemeni, reprezentanţii universali ai părţilor contractante, Ies oyants-cause univer-sels (qui causam habent), adecă moştenitorii, donatarii, legatarii universali şi chiar creditorii chirografari, nu sunt terţii persoane în privinţa convenţiunilor încheiate de bună-credinţă de autorul lor (D. Alexandresco, Explicaţiunea, voi. V, p. 194).
5. Prin avănd-cauzâ se desemnează persoana care, deşi nu a participat la încheierea actului juridic civil, este totuşi îndrituită să profite de efectele actului respectiv sau, după caz, este ţinută să suporte aceste efecte, datorită legăturii sale juridice cu una dintre părţile actului juridic (G. Boroi, Drept civil, 2008, p. 286).
6. între aceste două categorii - părţile care au încheiat contractul şi terţii, complet străini de contract - se află o categorie intermediară alcătuită din persoane care, datorită legăturilor pe care le au cu părţile, nu mai pot fi socotite terţi. în această categorie se află, în primul rând, succesorii universali ori cu titlu universal ai oricăreia dintre părţi; într-adevăr, aceştia, continuând, din punct de vedere juridic, persoana defunctului şi primind întregul patrimoniu sau numai o parte din patrimoniu, dobândesc prin aceasta şi creanţe sau datorii ale defunctului (T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., p. 115).
7. între succesorii universali şi cei cu titlu universal nu există decât diferenţe cantitative, în sensul că primii primesc totul, o universalitate juridică (drepturi şi obligaţii patrimoniale), iar ceilalţi doar o fracţiune sau o cotă din acest patrimoniu (I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p. 368).
8. Aceşti succesori nu sunt în realitate avânzi-cauză; ei devin părţi contractante în contractele încheiate de către autorul lor şi intră în categoria părţilor derivate, devenite sau survenite. în această calitate, ei se substituie sau înlocuiesc partea contractantă sau părţile contractante originare, primare sau iniţiale, care au fost persoanele de la care au dobândit patrimoniul sau o parte din patrimoniu (L. Pop, Tratat, voi. II, p. 567).
9. Există şi drepturi sau obligaţii netransmisibile la succesorii universali sau cu titlu universal. Printre aceste acte se numără cele încheiate intuitu personae, ca societatea de persoane şi contractul de editare, precum şi cele generatoare de drepturi viagere prin natura lor juridică sau prin efectul legii (...) ori în temeiul unei clauze exprese inserate în act, în sensul că efectele actului se sting la moartea uneia dintre părţi (D. Cosma, op. cit., p. 382-383).
10. Succesorul cu titlu particular este acea persoană care dobândeşte un anumit drept subiectiv, privit individual (uf singuli). Este cazul cumpărătorului unui bun, donatarului, cesionarului, legatarului cu titlu particular etc. (G. Boroi, Drept civil, 2008, p. 287).
11. Pentru ca aceşti succesori să devină avânzi-cauză faţă de actele juridice încheiate de autorul lor, trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiţii: actul juridic să dea naştere unor drepturi şi obligaţii strâns legate de bunul dobândit de succesor; să fie vorba de acte juridice anterioare încheiate de autorul lui cu alte persoane referitoare la acelaşi drept sau bun; dacă este cazul, să fi fost îndeplinite condiţiile de publicitate cerute de lege (de exemplu, cesiunea de creanţă să fie notificată debitorului spre a-i fi opozabilă) (E. Lupan, I. Sabău-Pop, Tratat, voi. I, p. 248-249).
12. în general, succesorii cu titlu particular nu sunt ţinuţi de obligaţiile născute din actele juridice încheiate de autorul lor, aceste acte neproducând efecte faţă de ei, ci fiindu-le numai opozabile, ca şi terţilor. Succesorii cu titlu particular sunt ţinuţi, totuşi, de anumite obligaţii pe care le avea autorul lor cu privire la bunul sau bunurile dobândite. De exemplu, cumpărătorul este ţinut să respecte drepturile reale constituite, potrivit legii, de autorul său, vânzător, în privinţa lucrului cumpărat, cum ar fi o ipotecă sau o servitute (T. lonaşcu, E.A. Barasch et olii, op. cit., voi. I, p. 311).
13. Sintetizând rezultatul cercetărilor noastre cu privire la poziţia juridică a avânzilor-cauză cu titlu particular, putem afirma că, în linii generale, ei apar ca părţi în privinţa drepturilor şi ca terţi în privinţa datoriilor (D. Cosma, op. cit., p. 385).
Este opozabil terţilor, care se pot prevala de efectele contractului, dar nu pot cere executarea lui, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. 1.281 noul cod civil).
La moartea unei persoane, drepturile şi obligaţiile contractuale ale acesteia se transmit succesorilor universali sau cu titlu universal, dacă prin lege, din stipulaţia părţilor sau din natura contractului nu rezultă contrariul [art. 1.282 alin. (1) noul cod civil].
Acest text se referă doar la drepturile şi obligaţiile
Citește mai mult
contractuale, nu şi la alte drepturi şi obligaţii, de exemplu, administrative.Prin urmare, poate fi inserată în convenţii clauza derogatorie potrivit căreia drepturile şi obligaţiile uneia dintre părţi nu se vor transmite, ca urmare a decesului, succesorilor universali sau cu titlu universal.
Drepturile şi, în cazurile prevăzute de lege, obligaţiile contractuale în strânsă legătură cu un bun se transmit, odată cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai părţilor.