Art. 1387 Noul cod civil Vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale Răspunderea civilă
| Comentarii |
|
Răspunderea civilă
SECŢIUNEA a 6-a
Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale
Art. 1387
Vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii
(1) În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile Art. 1388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale.
(2) Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale.
(3) În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
| ← Art. 1386 Noul cod civil Formele reparaţiei Repararea... | Art. 1388 Noul cod civil Stabilirea pierderii şi a... → |
|---|
1. Repararea prejudiciului trebuie să-i asigure celui vătămat acoperirea integrală a daunelor suferite, restabilindu-se astfel situaţia anterioară faptei prejudiciabile. în cazul în care cel vătămat corporal trebuie să depună un efort suplimentar de muncă, este necesar să primească un echivalent al acestui efort suplimentar, deoarece numai astfel se stabileşte situaţia existentă înainte de săvârşirea faptei şi nu i se impune celui vătămat să suporte, indiferent sub orice formă, consecinţele unei activităţi ilicite a cărei victimă a fost (C.SJ., s. civ., dec. nr. 2545/1991, în
Citește mai mult
Dreptul nr. 8/1992, p. 84).2. Prejudiciul de agrement presupune restrângerea posibilităţilor fiinţei umane de a se bucura de viaţă, de a avea parte din plin de satisfacţiile materiale şi spirituale pe care aceasta i le poate oferi. Acesta este susceptibil de reparare prin acordarea unor sume de bani cu ajutorul cărora să îşi procure alte mijloace de îmbogăţire spirituală sau divertisment sau a unor mijloace tehnice care să-i permită deplasările. Pentru evaluarea acestui prejudiciu, se impune a se avea în vedere vârsta şi sexul victimei, profesiunea acesteia, împrejurarea că armonia fizică este chiar o cerinţă privind îndeplinirea profesiunii acesteia (C.A. Constanţa, s. civ., dec. nr. 574/2004, în P.J.C. 2004, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005, nr. 1, p. 186).
3. Despăgubirile civile acordate victimei de către inculpat, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală, trebuie să includă toate cheltuielile efectuate de aceasta pentru a se însănătoşi, inclusiv veniturile de care a fost privată soţia sa pe perioada concediului fără plată, solicitat în vederea îngrijirii părţii civile (C.A. Alba lulia, S. pen., dec. nr. 390/2004)
Citește mai mult
capacităţii sale de muncă.2. Pentru acoperirea prejudiciului produs ca urmare a diminuării sau pierderii câştigului din muncă, ţinându-se seama şi de necesitatea creşterii nevoilor de viaţă, autorul faptei ilicite păgubitoare va fi obligat la prestaţii băneşti periodice, însă, pentru motive temeinice ale victimei, acestea pot fi acordate şi sub forma unei sume globale. Pentru acoperirea cheltuielilor urgente, instanţa poate obliga pe autor la plata unor despăgubiri provizorii.
3. Cu toate că prejudiciul neeconomic, fiziologic şi moral este străin de orice mercurial, el este compensabil numai printr-o indemnizare satisfăcătoare a victimei. în acest mod se poate recunoaşte repararea atingerilor aduse demnităţii sau suferinţele. Se oferă, totodată, victimei anumite satisfacţii prin care aceasta uită (măcar parţial) suferinţele îndurate. Pentru determinarea unei juste despăgubiri se pot utiliza şi date statistice, ţinând seama totuşi de diferenţele economico-sociale dintre zonele unei ţări sau la nivel mondial (I. Turcu, Noul Cod civil, p. 513).