Art. 1644 Noul cod civil Cheltuielile privitoare la bun Modalităţile de restituire

CAPITOLUL II
Modalităţile de restituire

Art. 1644

Cheltuielile privitoare la bun

Dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute cu bunul ce face obiectul restituirii este supus regulilor prevăzute în materia accesiunii pentru posesorul de bună-credinţă sau, dacă cel obligat la restituire este de rea-credinţă ori cauza restituirii îi este imputabilă, regulilor prevăzute în materia accesiunii pentru posesorul de rea-credinţă.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1644 Noul cod civil Cheltuielile privitoare la bun Modalităţile de restituire




Ion Filimon 13.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Desfiinţarea contractului de întreţinere determină reintrarea imobilului teren înstrăinat în patrimoniul fostului proprietar, cu obligarea lui la plata contravalorii construcţiilor edificate pe acesta de întreţinători, cu atât mai mult cu cât probele dosarului au evidenţiat buna-credinţă a pârâţilor debitori ai întreţinerii în realizarea obiectului convenţiei. Nu era necesară prevederea expresă a unei clauze referitoare la posibilitatea efectuării anumitor construcţii pe terenul obiect al contractului, întrucât o astfel de facultate decurge din chiar dreptul de proprietate
Citește mai mult dobândit asupra bunului respectiv şi a cărui restrângere este permisă doar în cazurile stabilite de lege (C.A. Bucureşti, s. a lil a civ., dec. nr. 2503/2001, apud L.C. Stoica, Ineficacitatea actului juridic, voi. 2, p. 139-140).
Răspunde
Ion Filimon 13.08.2015
1. Textele la care face trimitere art. 1644 sunt următoarele: art. 578 alin. (3), art. 581 lit. a) şi art. 582 alin. (1) lit. a).

2. în privinţa aplicabilităţii acestora, trebuie făcute următoarele precizări. în materia accesiunii, proprietarul poate opta să nu preia de la posesor bunul, ci să îi ceară acestuia desfiinţarea; în materia restituirii prestaţiilor, o astfel de opţiune nu există, legea impunând restituirea (întoarcerea bunului la creditor). în consecinţă, vor fi reţinute doar acele dispoziţii ce privesc drepturile părţilor în situaţia în care bunul este preluat de proprietar.

3.
Citește mai mult Articolul 578 alin. (3) stabileşte cele trei categorii de cheltuieli care se pot face în privinţa unui bun, şi care sunt: necesare, atunci când în lipsa acestora bunul ar pieri sau s-ar deteriora; utile, atunci când sporesc valoarea economică a bunului; şi voluptuare, atunci când sunt făcute pentru simpla plăcere a celui care le-a realizat, fără a spori valoarea economică a bunului. Toate aceste tipuri de cheltuieli trebuie avute în vedere atunci când se analizează chestiunea restituirii, pentru că legea nu face nicio distincţie, şi ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

4. Conform art. 581 lit. a), creditorul, primind bunul, trebuie să plătească debitorului de bună-credinţă cheltuielile necesare bunului, precum şi, în privinţa cheltuielilor utile, fie chiar aceste cheltuieli, fie echivalentul sporului de valoare, la alegerea sa. Posibilitatea legală de a alege îi permite creditorului să se orienteze către valoarea cea mai mică dintre cele două.

5. în fine, art. 582 alin. (1) lit. a) priveşte cazul debitorului de rea-credinţă şi obligă creditorul să-i plătească şi lui cheltuielile necesare şi utile privitoare la bun după algoritmul deja arătat, însă cu următoarea corecţie: rambursarea se va face în limita a jumătate din contravaloarea cheltuielilor sau a sporului de valoare.

6. Cheltuielile voluptuare nu sunt supuse rambursării în nicio situaţie.
Răspunde
Ion Filimon 13.08.2015
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 997. Acela cărui se face restituţiunea, trebuie să despăgubească pe posesorul chiar de rea-credinţă de toate cheltuielile făcute pentru conservarea lucrului, sau care au crescut preţul lui (C. civ. 991,1574,1730 pct. 4)
Răspunde