Art. 1652 Noul cod civil Principiul capacităţii Dispoziţii generale Contractul de vânzare
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul de vânzare
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Contractul de vânzare
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 1652
Principiul capacităţii
Pot cumpăra sau vinde toţi cei cărora nu le este interzis prin lege.
| ← Art. 1651 Noul cod civil Aplicarea unor reguli de la vânzare... | Art. 1653 Noul cod civil Incapacitatea de a cumpăra drepturi... → |
|---|
1. Una din condiţiunile esenţiale existenţei vânzării este aceea ca părţile să fie capabile de a contracta (Cos. I, 160. Mai 12/93. B. p. 448, în C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil odnotat, voi. III, Ed. Librăriei „Universala" Alcalay&Co, Bucureşti, 1925, p. 411).
2. Proba testimonială poate fi admisă spre a se dovedi capacitatea vânzătorului de a vinde fără ca prin aceasta să se poată zice că se violează principiul conţinut în art. 1191 al. II, în temeiul căruia este oprit de a se admite proba testimonială contra sau peste cele conţinute în act (Cas. I, 204, Iun. 2/84, B.
Citește mai mult
p. 514, în C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. III, p. 411).3. Dreptul chiriaşului, reglementat prin Legea nr. 85/1992, de a cumpăra locuinţa construită din fondurile bugetului de stat nu se stinge pentru faptul că nu a răspuns la notificarea ce i s-a adresat de către unitatea deţinătoare a bunului, prin a comunica într-un anumit termen că este de acord să se încheie contractul de vânzare-cumpărare, legea neprevăzând o astfel de decădere din dreptul respectiv (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 669/2005).
4. Beneficiul facultăţii de a cumpăra şi, respectiv, al obligaţiei imperative de a vinde, la cerere, instituită în sarcina persoanelor juridice deţinătoare ale locuinţelor la care se referă Legea nr. 85/1992, prin art. 7 alin. (1), este acordat numai titularului contractului de închiriere din momentul intrării în vigoare a legii citate (în anul 1992), iar nu şi chiriaşului ulterior acelei date. Eventuala vânzare-cumpărare între unitatea deţinătoare a locuinţei şi un chiriaş ulterior este supusă principiului libertăţii actelor juridice civile - numit şi principiului autonomiei de voinţă -consacrat indirect prin art. 5 şi art. 969 alin. (1) C. civ. 1864 (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 2883/2005).
5. Lipsa discernământului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare constituie un caz de nulitate relativă - iar nu de nulitate absolută - deoarece în exprimarea voinţei nu se relevă inexistenţa consimţământului, ci un viciu al acestuia. Ca urmare, acţiunea - în speţă a vânzătorului - este prescriptibilă în termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958. Terţul, faţă de contractul de vânzare-cumpărare, nu are calitatea procesuală prin invocarea dreptului la acţiune oblică, în temeiul art. 974 C. civ. 1864, în lipsa unei creanţe, lichide şi exigibile, care să-i confere calitatea de creditor al părţii care cere anularea contractului de vânzare-cumpărare (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 3255/2005).
6. Contractele prin care s-au vândut chiriaşilor locuinţele construite de Biserica Evanghelică CA sunt nule, conform art. 19 din Legea nr. 85/1992. în baza dispoziţiilor mai sus menţionate era permisă numai vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului, în sensul prevăzut, limitativ în art. 1 al Legii (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 5399/2000).
1. La fel ca şi în vechea reglementare din art. 1306 C. civ. 1864, regula este aceea a capacităţii de a cumpăra, respectiv de a vinde. Excepţia incapacităţii trebuie să fie expres prevăzută de lege.
2. Persoanele cu capacitate de exerciţiu deplină au aptitudinea de a încheia singure contracte de vânzare-cumpărare, indiferent dacă, prin raportare la patrimoniul acestora, respectiva înstrăinare are caracterul unui act de dispoziţie, administrare sau
Citește mai mult
conservare.3. Persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă pot vinde sau cumpăra doar cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Atât încuviinţarea cât şi autorizarea trebuie să fie prealabile vânzării.
4. Potrivit art. 41 alin. (3) NCC, minorul care a împlinit 14 ani poate face singur acte de conservare sau administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor. Din perspectiva acestui text, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate încheia contracte de vânzare cumpărare al căror obiect are o valoare mică şi este destinat satisfacerii unor trebuinţe obişnuite, dacă respectivele contracte nu sunt cu executare succesivă.
5. Pentru minorul sub 14 ani şi interzisul judecătoresc, contractele de vânzare-cumpărare se încheie de către reprezentanţii legali ai acestora în condiţiile legii. Actele de conservare (nu şi cele de administrare) şi actele de dispoziţie de mică valoare, curente şi cu executare instantanee sunt permise a fi încheiate şi de către persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu.
6. Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) şi la art. 43 alin. (3), precum şi actele făcute de tutore fără autorizarea instanţei de tutelă, atunci când această autorizare este cerută de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu. Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate invoca şi singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate ori din punerea sub interdicţie judecătorească (art. 44 NCC).
7. Potrivit art. 47 NCC, persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu este obligată la restituire decât în limita folosului realizat.
8. Actele minorului care a împlinit vârsta de 16 ani şi căruia instanţa i-a recunoscut capacitate de exerciţiu deplină au acelaşi regim juridic ca şi actele realizate de major.
9. Minorul care a împlinit 14 ani exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile izvorâte din contractele de vânzare încheiate cu privire la îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la munca sau profesia sa. în aceste situaţii contractele se încheie cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
10. Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul juridic civil şi răspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii. Sub sancţiunea nulităţii absolute, persoana juridică fără scop lucrativ poate încheia contracte de vânzare doar dacă acestea sunt necesare pentru realizarea scopului prevăzut prin lege, actul de constituire sau statut. Trebuie observat că, potrivit codului civil, vechiul principiu al specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice este restrâns la persoanele juridice fără scop lucrativ. Legile speciale pot institui principiul arătat şi atunci când reglementează funcţionarea altor persoane juridice.