Art. 1854 Noul cod civil Preţul Reguli comune privind contractul de antrepriză Contractul de antrepriză

Art. 1854

Preţul

(1) Preţul antreprizei poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii.

(2) Preţul trebuie să fie serios şi determinat sau cel puţin determinabil.

(3) Atunci când contractul nu cuprinde clauze referitoare la preţ, beneficiarul datorează preţul prevăzut de lege ori calculat potrivit legii sau, în lipsa unor asemenea prevederi legale, preţul stabilit în raport cu munca depusă şi cheltuielile necesare pentru executarea lucrării ori prestarea serviciului, avându-se în vedere şi uzanţele existente.

Comentarii despre Art. 1854 Noul cod civil Preţul Reguli comune privind contractul de antrepriză Contractul de antrepriză

cerasela 8.02.2014

JURISPRUDENŢĂ

1. Curtea de apel din Quebec s-a pronunţat asupra situaţiei în care un client a atacat onorariul solicitat de un avocat pentru serviciile prestate, client ce a argumentat printre altele: faptul că preţul este prea mare pentru calitatea reprezentării, că nu a fost informat cu privire la onorariu (rate orare) şi nici un preţ estimat al serviciilor. Pentru a stabili dacă pretenţiile reclamantului erau întemeiate. Curtea a analizat următoarele: (1) dacă avocatul şi-a încălcat obligaţia de a informa clientul asupra ratelor orare şi costul serviciilor; (2) dacă avocatul a încălcat

Citește mai mult

obligaţia de a informa clientul asupra etapelor, paşilor şi procedurilor pe care le va efectua în numele său; (3) dacă onorariul solicitat este corect şi rezonabil; (4) dacă serviciile profesionale prestate sunt în conformitate cu mandatul încredinţat; (5) dacă serviciile prestate au fost inutile. în urma analizei, instanţa a stabilit (i) că este aplicabil art. 2106 CCQ; (ii) că absenţa unei înţelegeri exprese asupra preţului nu poate constitui motiv pentru neplată; (iii) că având în vedere condiţiile concrete de contractare a serviciilor (luând în considerare experienţa avocatului în domeniul respectiv de activitate) clientul ar fi putut să cunoască nivelul tarifului orar şi că avocatul era ţinut sub o obligaţie de mijloace şi nu de rezultat. Instanţa s-a pronunţat şi asupra faptului dacă serviciile prestate au fost utile şi necesare şi dacă s-au încadrat în mandatul încredinţat, răspunzând afirmativ la aceste întrebări. Deşi a confirmat tariful orar al avocatului, instanţa a considerat necesar să intervină asupra onorariului total, eliminând anumite sume, considerate ca fiind nejustificate având în vedere nivelul ridicat al tarifului orar practicat (anumite note interne şi de cercetare juridică efectuate de un avocat junior, considerându-se că pentru nivelul tarifului pe oră plătit, se presupune că avocatul în cauză are deja cunoştinţele necesare în domeniul respectiv) (C.A. Quebec, Ravinsky Ryan c. Voisine, 2008 QCCQ 4609, apud I. Sava, Contractul de antrepriză în noul Cod civil, în Codul civil adnotat de experţii caselor de avocatură de top din România, editat de Săptămâna Financiară, 2011, voi II, p. 189).

2. Materialul probator administrat relevă că pârâta a solicitat executarea unor lucrări suplimentare la contractul iniţial, respectiv copertina şi paratrăznetul, pentru care s-a întocmit oferta -notă de comandă; a confirmat executarea acestor lucrări prin semnătură şi sigiliu aplicate pe centralizatorul situaţiilor de lucrări şi şi-a însuşit preţurile înscrise în ofertă care au stat, de altfel, şi la baza încheierii contractului iniţial, conform devizelor întocmite. Aşa fiind, se constată că, în mod corect, instanţa de apel a confirmat ca fiind legală soluţia primei instanţe de obligare a pârâtei la plata preţului menţionatelor lucrări suplimentare executate de reclamantă în beneficiul său (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 1003/2003).

Răspunde

cerasela 8.02.2014

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1486. Comitentul însă este dator să plătească erezilor lor, în proporţia preţului defipt prin convenţie, valoarea lucrărilor făcute şi aceea a materialelor pregătite, întrucât însă acele lucrări şi materiale pot fi folositoare pentru dânsul".

1. Preţul (stabilit într-o sumă de bani sau o altă prestaţie) este elementul esenţial al antreprizei. în lipsa lui (serviciu gratuit), contractul nu mai este de antrepriză, ci un act dezinteresat (contract cu titlu gratuit), dar nu liberalitate, nefiindu-i aplicabile regulile speciale pentru această din urmă

Citește mai mult

categorie de acte juridice (Fr: Deak, op. cit., p. 292).

2. Legiuitorul român aînţeles să reglementezeîn mod expres-art. 1854 alin. (2) NCC-ceea ce doctrina şi practica stabiliseră, şi anume posibilitatea ca remuneraţia antreprenorului să nu fie determinată sau determinabilă la momentul încheierii contractului. Astfel, în anumite cazuri, se admisese că lipsa determinării preţului nu condiţionează încheierea contractului (de exemplu, în cazul lucrărilor de mai mică importanţă, se prezumă acceptarea de către client a preţului practicat de antreprenor).

3. Conţinutul art. 1854 alin. (3) NCC este similar cu cel al art. 2106 CCQ.

Răspunde