Art. 2028 Noul cod civil Pluralitatea de mandanţi Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat

CAPITOLUL IX
Contractul de mandat

SECŢIUNEA a 2-a
Mandatul cu reprezentare

Art. 2028

Pluralitatea de mandanţi

Când mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comună, fiecare dintre ele răspunde solidar faţă de mandatar de toate efectele mandatului.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2028 Noul cod civil Pluralitatea de mandanţi Mandatul cu reprezentare Contractul de mandat




Ionita Cristina 15.02.2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1551. Când mai multe persoane, pentru o afacere comună, au numit un mandatar, fiecare din ele este răspunzătoare solidar pentru toate efectele mandatului (C. civ. 1039 şi urm., 1543)".

1. Textul instituie un caz specific de solidaritate legală, reluând soluţia din vechiul Cod civil (art. 1551).

2. Solidaritatea co-mandanţilor exista deja în dreptul român. Ea era fondată în vechiul drept pe voinţa prezumată a părţilor. Apoi ea a fost fondată pe ideea de reciprocitate, căci vechile reglementări franceze instituiau şi solidaritatea mandatarilor.
Citește mai mult Solidaritatea mandanţilor era contraponderea acesteia. Dar, deşi Codul civil a suprimat solidaritatea între mandatari, a păstrat solidaritatea co-mandanţilor, bazând-o pe ideea că cel care face un serviciu gratuit, ca regulă, trebuie protejat în mod deosebit, iar solidaritatea mandanţilor este tocmai o astfel de protecţie (I. Dogaru, op. cit., p. 560-561).

3. Am văzut însă că n-a mai rămas mare lucru din această gratuitate a mandatului. Datorită acestui lucru unii autori au ajuns să afirme că solidaritatea mandanţilor a rămas fără fundament (A. Colin, H. Capitant, op. cit., p. 715).

4. în doctrină s-a susţinut că, pentru a funcţiona solidaritatea mandanţilor, mandatul trebuie să le fie conferit prin acelaşi act, căci dacă mandatul este constituit prin acte deosebite, solidaritatea nu există, cu toată comunitatea de interese a mandanţilor, căci, în asemenea caz, mandanţii sunt străini unii de alţii (D. Alexandresco, op. cit., p. 594).

5. Dispoziţia specială a art. 1551 C. civ. 1864 se aplică doar mandatului convenţional (Planiol, op. cit., p. 726). Ea nu are aplicaţie nici în cazul mandatului legal, nici în cazul celui judiciar. Această soluţie rezultă din modalitatea de formulare a textului legal, care menţionează persoanele care-l numesc pe mandatar. Deci, la baza numirii trebuie să stea voinţa mandanţilor, lucru exclus în cazul mandatului legal sau judiciar.

6. Solidaritatea va opera indiferent dacă mandatul este sau nu oneros. Numirea mandatarului trebuie făcută de toţi mandanţii, deoarece, dacă mandatarul a fost desemnat de un singur mandant pentru o afacere comună, solidaritatea nu va opera. Mandatarul trebuie să fie numit de toţi mandanţii, prin acelaşi act (E. Softa-Romano, Contracte civile, încheiere, executare, încetare, Ed. Polirom, ed. 3,1999, p. 243).

7. Nefiind vorba de o normă care protejează un interes public, mandatarul poate renunţa la solidaritatea mandanţilor, renunţarea trebuind formulată în mod expres şi neechivoc în cuprinsul contractului de mandat.

8. Fiind prevăzută de lege, nu este necesară o stipulaţie în acest sens în contractul de mandat, solidaritatea se produce de drept (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit., voi. II, p. 620).
Răspunde