Art. 2355 Noul cod civil Extinderea ipotecii prin accesiune Dispoziţii generale Ipoteca
Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Ipoteca
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Ipoteca
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 2355
Extinderea ipotecii prin accesiune
(1) Ipoteca se extinde asupra bunurilor care se unesc prin accesiune cu bunul grevat.
(2) Ipoteca mobiliară se menţine asupra bunului rezultat din transformarea bunului grevat şi se strămută asupra celui creat prin contopirea sau unirea bunului grevat cu alte bunuri. Cel care dobândeşte prin accesiune bunul astfel creat este ţinut de ipotecă.
← Art. 2354 Noul cod civil Întinderea creanţei ipotecare... | Art. 2356 Noul cod civil Bunurile mobile accesorii unui imobil... → |
---|
1. Reîntorcându-se la obiectul ipotecii privit ca reprezentând categoria bunurilor care pot fi afectate de garanţie, legiuitorul reafirmă prin această dispoziţie legală principiul indivizibilităţii acestei garanţii, corelat şi cu principiul unicităţii bunului.
2. Bunul ipotecat integrează tot ceea ce i se reuneşte, incorporează, adaugă sau alipeşte cu caracter
Citește mai mult
definitiv şi neautonom, păstrându-şi unicitatea, indiferent dacă este un bun mobil sau imobil ori dacă accesiunea este naturală sau artificială. Prin regula pe care o instituie în alin. (1), legiuitorul creează o favoare creditorului ipotecar al bunului care absoarbe în corpul său tot ceea ce i se alipeşte sau incorporează.3. Nu este reglementată însă ipoteza în care bunul absorbit este ipotecat, iar nu cel principal, care nu este grevat prin ipotecă. Această accesiune va duce, în condiţiile alin. (1), la grevarea cu ipotecă a bunului astfel rezultat?
4. Pentru această situaţie, o aplicaţie specială este reglementată prin art. 159 din Legea nr. 71/2011 care arată că, în cazul în care mai multe bunuri care se unesc prin accesiune fac obiectul mai multor ipoteci, titularul oricăreia dintre ipoteci poate pretinde separarea bunurilor în condiţiile art. 600 NCC. Nu vedem însă raţiunile pentru care această separaţie nu ar putea să o ceară şi titularul dreptului rezultat din accesiune.
5. Legiuitorul reglementează numai pentru cazul accesiunii mobiliare obligaţia proprietarului bunului rezultat din accesiune de a respecta ipoteca asupra bunului secundar, chiar dacă este terţ faţă de raportul de ipotecă asupra bunului care s-a unit cu al său.
6. Ca efect al prerogativei urmăririi pe care ipoteca o conferă titularului său, ar însemna că terţul este un dobânditor ulterior al bunului ipotecat şi astfel răspunde pentru toate datoriile ipotecare.
7. Ca mijloc de executare, creditorului ipotecar îi sunt recunoscute anumite acţiuni, reglementate în partea corespunzătoare executării ipotecii mobiliare şi imobiliare, dar nu şi în situaţia în care bunul rezultat prin accesiune reprezintă un bun indivizibil, când bunul ipotecat nu-şi mai poate reconstitui individualitatea, cum ar fi cazul amelioraţiunilor sau al materialelor de construcţie. Pentru această ultimă ipoteză, creditorului îi rămân acţiuni personale contra constituitorului, deoarece ipoteca sa se stinge. Acest mijloc specific de
stingere a ipotecii mobiliare în cazul unei accesiuni este reglementat în articolul următor, referitor la situaţia ipotecii bunurilor accesorii.
În ipoteza constituirii unui drept de ipotecă asupra unui teren, ipoteca se extinde de drept, fără nicio formalitate, asupra unei construcţii ce se ridică ulterior pe teren.
Dreptul de ipotecă se va extinde de drept asupra construcţiei, indiferent cine este proprietarul acesteia: proprietarul terenului sau un terţ.