Art. 2363 Noul cod civil Regresul dobânditorului care a plătit datoria Dispoziţii generale Ipoteca

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1799. Detentorul care a plătit datoria ipotecară, sau care a lăsat imobilul ipotecat, sau care a suferit expropriaţiunea acestui imobil, are recurs în garanţie, de drept, în contra debitorului principal (C. civ. 551,1108,1336 şi urm.)".

1. După cum reglementează legiuitorul în art. 2361 NCC, terţul dobânditor al bunului căruia ipoteca îi este opozabilă are opţiunea de a plăti datoria garantată cu ipoteca sau de a lăsa bunul care face obiectul ipotecii spre a fi valorificat de creditor.

2. în prima ipoteză, regresul terţului vizează situaţia în care

Citește mai mult

a plătit datoriile acoperite de garanţia ipotecii - creanţa şi accesoriile ei, cheltuielile rezonabile făcute cu recuperarea sau conservarea bunului - în timp ce în a doua situaţie, executarea ipotecii mai poate angrena şi cheltuielile specifice de executare, de asemenea, deductibile din preţul de lichidare a bunului ipotecat.

3. Acţiunea terţului care a suportat sarcina ipotecii faţă de autorul său cu titlu particular este o acţiune în despăgubire, prin efectul legii, iar mecanismul care o generează are la bază ideea de subrogaţie în drepturile creditorului plătit, dublat de obligaţia de a garanta pentru evicţiune a transmiţătorului unui bun. Considerăm totuşi că despăgubirea înglobează mai mult decât dreptul creditorului plătit, deoarece poate însuma mai mult decât tot ceea ce garanţia acoperă pentru creditor, cheltuielile de executare şi orice alte prejudicii suferite de terţ în acest proces.

4. Acţiunea, în sens procesual, se promovează de către terţul dobânditor al bunului care a făcut obiectul garanţiei în condiţiile dreptului comun, adică distinct de procedura jurisdic-ţională a executării garanţiei, atunci când legea asociază acesteia o asemenea procedură.