Art. 2379 Noul cod civil Obiectul ipotecii imobiliare Ipoteca imobiliară Ipoteca
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Ipoteca
SECŢIUNEA a 2-a
Ipoteca imobiliară
Ipoteca
SECŢIUNEA a 2-a
Ipoteca imobiliară
Art. 2379
Obiectul ipotecii imobiliare
(1) Se pot ipoteca:
a) imobilele cu accesoriile lor;
b) uzufructul acestor imobile şi accesoriile;
c) cotele-părţi din dreptul asupra imobilelor;
d) dreptul de superficie.
(2) Ipoteca ce poartă asupra chiriilor sau arenzilor prezente şi viitoare produse de un imobil, precum şi asupra indemnizaţiilor plătite în temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi se supune regulilor publicităţii imobiliare.
| ← Art. 2378 Noul cod civil Forma contractului Ipoteca imobiliară... | Art. 2380 Noul cod civil Ipoteca asupra unei construcţii... → |
|---|
Insa ca o rezolvare urgenta, cei doi proprietari pot impreuna garanta cu intreg imobilul pentru creditul solicitat doar de unul din ei.
Legat insa de speta, pentru a separa bunurile dobandite cu fostul sot, se poate apela la partaj in instanta.
Cu toată încercarea unităţii de regim juridic, cele două ipoteci rămân instituţii distincte atât în privinţa modului de constituire, cât şi a publicităţii sau executării.
Calificarea ipotecii ca mobiliară sau imobiliară nu va fi dată de calificarea
Citește mai mult
obiectului acesteia ca fiind mobil sau imobil potrivit definiţiilor date acestor noţiuni de art. 536 şi urm. noul C. civ., ci potrivit obiectului lor, potrivit art. 2379 (obiectul ipotecii imobiliare) şi art. 2389 noul C. civ. (obiectul ipotecii mobiliare). Astfel, va fi calificată drept ipotecă imobiliară cea al cărei obiect poartă asupra bunurilor enumerate de art. 2379 noul C. civ. şi ipotecă mobiliară cea al cărei obiect poartă asupra bunurilor enumerate de art. 2379 noul C. civ.Procedura de executare silită se va aplica, în al doilea rând, asupra operaţiunilor asimilate ce au ca obiect bunurile enumerate de art. 2379 noul C. civ. sau, altfel spus, operaţiunilor asimilate ipotecilor mobiliare.
Noul Cod civil asimilează ipotecilor, în general, toate contractele care au ca efect conservarea sau constituirea unui drept asupra unui
bun pentru a asigura executarea unei obligaţii, fără a distinge după cum ipoteca este mobiliară sau imobiliară sau după cum bunul ce formează obiectul material al contractului este mobil sau imobil. Cu toate acestea, considerăm că aceste contracte vor fi asimilate, din punct de vedere al regimului juridic, ipotecilor mobiliare sau imobiliare, după regulile aplicabile calificării ipotecii drept mobiliară sau imobiliară, respectiv după cum obiectul material al unor astfel de contracte poartă asupra bunurilor enumerate de art. 2379 sau asupra bunurilor enumerate de art. 2389 noul C. civ.
Concluzia se desprinde din analiza art. 2347 alin. (1) teza finală, care instituie obligativitatea înscrierii unor astfel de contracte, pentru opozabilitate faţă de terţi, în registrele de publicitate, potrivit regulilor stabilite de ipoteci. în cazul în care un contract va fi supus regulilor de publicitate privind ipoteca mobiliară, respectiv va avea ca obiect unul dintre bunurile enumerate de art. 2379 noul C. civ., acestui contract i se vor aplica în mod corespunzător şi dispoziţiile privind ordinea de prioritate şi executarea ipotecilor mobiliare.
În cele de-al treilea rând, procedura specială de executare a ipotecilor mobiliare va fi aplicabilă gajului, potrivit art. 2494 noul C. civ.
Citește mai mult
ipotecate împreună cu imobilul sau separat, ca ipoteci mobiliare; b) uzufructul imobilelor şi accesoriile. Uzufructul unui imobil este un drept real principal imobiliar şi constă în dreptul unei persoane de a folosi bunul imobil proprietatea unei alte persoane şi de a-i culege fructele, cu îndatorirea de a-i conserva substanţa, potrivit art. 704 NCC. întrucât uzufructul este cesibil după natura sa, dar şi pentru că uzufructuarul are un drept exclusiv, titularul său poate încheia un contract de ipotecă cu acest obiect, în absenţa unei prevederi contrare în titlul de uzufruct. Ipoteca asupra uzufructului se întinde asupra a tot ce dreptul cuprinde până la momentul stingerii dreptului de uzufruct. Deşi s-ar putea înţelege că ipoteca poartă asupra uzufructului şi accesoriilor, în fapt, trebuie considerat că ipoteca se întinde în acest caz asupra accesoriilor bunului care formează obiectul uzufructului, sau a tot ceea ce se uneşte or incorporează în acesta; c) cotele-părţi din dreptul asupra imobilelor. în cazul dreptului real susceptibil de ipotecă deţinut pe cote-părţi, fiecare titular poate dispune în mod liber de dreptul său în limitele cotei-părţi deţinute, inclusiv prin încheierea unui contract de ipotecă asupra cotei-părţi, în limitele căreia se vor exercita prerogativele dreptului de ipotecă. Dacă ipoteca s-a constituit asupra unei părţi din construcţie, ea va fi înscrisă atât asupra acesteia, cât şi asupra cotei corespunzătoare din părţile comune indivize, potrivit art. 55 alin. (2) din Legea nr. 7/1996; d) dreptul de superficie. Dreptul de superficie, definit prin art. 693 NCC, este dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă tocmai în virtutea construcţiilor avute sau edificate. De aceea, este greu de imaginat că ipoteca dreptului de superficie se constituie distinct de ipoteca asupra construcţiei înseşi, construcţie edificată de titular pe terenul aparţinând unui terţ, deoarece dreptul de superficie este indisolubil legat de aceasta.Datorită contextului în care legea recunoaşte titularului construcţiei pe terenul altuia dreptul de superficie asupra terenului, art. 700 alin. (2) NCC arată că ipotecile născute pe durata existenţei superficiei se menţin fiecare în funcţie de obiectul asupra căruia s-au constituit. în cazul particular al stingerii superficiei atunci când proprietarul terenului devine şi proprietarul construcţiei prin accesiune, plătind constructorului valoarea de circulaţie a constructorului, ipoteca preconstituită asupra superficiei se strămută de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului, potrivit art. 699 alin. ultim NCC.
2. De asemenea, drepturile reale - în categoria cărora intră şi dreptul real accesoriu de ipotecă - se sting prin pieirea construcţiei, dacă prin lege nu se prevede altfel, conform art. 701 NCC, însă garanţia se poate strămuta în condiţiile art. 2331 NCC şi cu respectarea art. 154 din Legea nr. 71/2011.
3. Dacă nudul proprietar al terenului grevat de un drept de superficie constituie o ipotecă asupra nudei proprietăţi, iar ulterior constituirii construcţia piere, producând stingerea de lege lata a dreptului de superficie, ipoteca anterioară se menţine şi extinde asupra dreptului de proprietate reîntregit. Aceasta este o aplicaţie specială a dispoziţiilor art. 2352.
4. Alineatul ultim conţine o situaţie în care ipoteca se constituie asupra chiriilor sau arenzilor prezente şi viitoare produse de un imobil ori asupra indemnizaţiilor plătite în temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi, aceasta fiind un caz de ipotecă mobiliară. Chiar dacă este vorba despre o ipotecă mobiliară, se notează în cartea funciară a imobilului.