Art. 2443 Noul cod civil Obligaţiile executorului judecătoresc Executarea ipotecii mobiliare Executarea ipotecii
| Comentarii |
|
Executarea ipotecii
SECŢIUNEA a 2-a
Executarea ipotecii mobiliare
Art. 2443
Obligaţiile executorului judecătoresc
(1) În termen de 48 de ore de la primirea cererii, executorul judecătoresc se deplasează la locul unde se află bunul ipotecat, îl ridică şi îl predă de îndată creditorului.
(2) Executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal, în două exemplare, dintre care unul se păstrează la dosarul de executare, iar celălalt se comunică debitorului în condiţiile Codului de procedură civilă.
(3) Creditorul avansează cheltuielile şi suportă riscurile transportului şi depozitării bunului.
(4) În cazul în care este necesar să se recurgă la constrângere, executorul judecătoresc este obligat să revină în cursul aceleiaşi zile, însoţit de agenţi ai forţei publice, pentru a prelua bunul afectat garanţiei. Nu este necesară prezentarea unei hotărâri judecătoreşti sau a altui act provenind de la autorităţile administrative.
| ← Art. 2442 Noul cod civil Preluarea silită a bunului Executarea... | Art. 2444 Noul cod civil Drepturile şi obligaţiile... → |
|---|
Citește mai mult
intra în posesia bunului afectat garanţiei. (2) Creditorul va suporta cheltuielile şi riscurile legate de transportarea şi depozitarea bunurilor în cauză".1. în activitatea de sprijinire a creditorului pentru preluarea bunului, executorului judecătoresc îi revin o serie de obligaţii.
2. în termen de 48 de ore de la primirea cererii, executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde se află bunul ipotecat, îl va ridica şi îl va preda de îndată creditorului. Nerespectarea termenului de 48 de ore atrage sancţiuni de ordin disciplinar sau pecuniar pentru organul de executare, însă nu va afecta valabilitatea procedurii, fiind un termen relativ, edictat exclusiv în interesul creditorului. întrucât sancţiunea nulităţii ce ar putea interveni este virtuală, incidenţa acesteia este condiţionată de dovedirea producerii unei vătămări. Or, în cauză, vătămarea ce se poate produce creditorului poate fi înlăturată prin alte mecanisme, actul procedural săvârşit în astfel de condiţii de neregularitate procedurală urmând a fi păstrat.
3. în vederea îndeplinirii acestei obligaţii, executorul judecătoresc este obligat să se deplaseze la locul situării bunului mobil ipotecat. în scopul ridicării bunului, executorul judecătoresc va proceda la identificarea acestuia, astfel cum este menţionat în contractul de garanţie şi în descrierea ce însoţeşte contractul. Organului de executare, iar nu creditorului, îi revine obligaţia de a identifica locul situării bunului, iar dacă întâmpină dificultăţi în identificarea acestuia, termenul de 48 de ore va curge de la data la care a luat cunoştinţă de locul situării bunului. După ridicarea bunului, acesta se predă creditorului personal sau reprezentantului acestuia. în legătură cu regulile de reprezentare a creditorului, a se vedea comentariul nr. 4 de la art. 2441.
4. în cazul bunurilor care nu pot fi ridicate de la locul situării lor, intrarea în posesia acestora nu va fi efectivă. Organul de executare va face demersurile pentru ca debitorul să nu mai poată folosi bunul sau îl va îndepărta de debitor. De exemplu, în cazul unui utilaj agricol sau industrial (o linie de producţie), executorul va lua în posesie cheile utilajului şi va aplica sigiliu asupra acestuia (A.M. Găină, Garanţiile reale mobiliare de executare a obligaţiilor civile şi comerciale, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 323).
5. Despre urmarea procedurii de ridicare şi predare a bunului mobil ipotecat, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal. în lipsa unor dispoziţii speciale, procesul-verbal va cuprinde menţiunile prevăzute de art. 416 coroborat cu art. 388 CPC, cu toate consecinţele prevăzute de lege ce decurg din nerespectarea acestora. Nerespectarea menţiunilor pro-cesului-verbal atrage angajarea răspunderii creditorului în condiţiile art. 2474 NCC.
6. Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare originale, din care unul se va păstra la dosarul de executare, iar celălalt va fi comunicat debitorului, în condiţiile Codului de procedură civilă. Potrivit art. 53 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti (rep. în M. Of. nr. 738/2011), în îndeplinirea atribuţiilor lor, executorii judecătoreşti întocmesc procese-verbale, dacă prin lege nu se dispune altfel. Un exemplar al proceselor-verbale întocmite rămâne la executor, iar celelalte exemplare se comunică instanţei de executare şi celor interesaţi, după caz.
7. Reglementarea în mod expres a obligaţiei de comunicare a procesului-verbal reprezintă o evoluţie faţă de dispoziţiile anterioare ale Legii nr. 99/1999 care instituiau obligaţia executorului judecătoresc de a înmâna un exemplar al procesului-verbal debitorului, fără a se fi prevăzut şi situaţia în care debitorul refuza primirea sau nu era prezent.
8. în cazul în care este necesar să se recurgă la constrângere, executorul judecătoresc este obligat să revină în cursul aceleiaşi zile, însoţit de agenţi ai forţei publice, pentru a prelua bunul afectat garanţiei. Nerespectarea obligaţiei de a reveni la locul situării bunului mobil ipotecat în aceeaşi zi are drept sancţiune angajarea răspunderii creditorului pentru pagubele pricinuite, în condiţiile art. 2474 NCC. însă, pentru angajarea răspunderii creditorului este necesar ca debitorul să facă dovada producerii unei vătămări. Pentru a apela la concursul agenţilor forţei publice, nu este necesară prezentarea unei hotărâri judecătoreşti sau a altui act provenind de la autorităţile administrative, aceştia având obligaţia de a oferi sprijinul solicitat de executorul judecătoresc necondiţionat. Noul Cod de procedură civilă reglementează în art. 672 coroborat cu art. 649 regulile privind măsurile ce pot fi dispuse în cazul în care executorul judecătoresc întâmpină opunere la efectuarea unui act de executare. Astfel, executorul judecătoresc se va adresa autorităţii competente pentru a asigura concursul forţei publice, care va trebui să ia măsuri de urgenţă pentru a se evita tergiversarea sau împiedicarea executării.
9. Organul de executare nu este îndreptăţit să folosească forţa de prima dată, chiar dacă ar avea indicii despre opunerea debitorului, ci este obligat să încerce mai întâi intrarea în posesia bunului fără a fi însoţit de organele de poliţie. în cazul în care este necesară folosirea forţei, organul de executare este obligat să revină în cursul aceleiaşi zile, însoţit de poliţie, pentru a ridica bunul afectat garanţiei (A Ilie, op. cit., p. 98-99).
10. Cheltuielile ocazionate de apelarea la concursul executorului judecătoresc sunt suportate de creditor şi vor fi avansate de acesta, urmând ca, în final, să fie suportate de debitor. în acest sens, art. 371‘CPC dispune că partea care solicită îndeplinirea unui act sau a unei alte activităţi care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru sumele astfel stabilite, procesul-verbal constituie titlu executoriu, ceea ce înseamnă că poate fi pus în executare silită fără nicio altă formalitate prealabilă. Sub acest aspect, noul Cod de procedură civilă dispune că aceste sume se stabilesc de executorul judecătoresc prin încheiere, care constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât şi pentru executorul judecătoresc. Totodată, creditorul va suporta şi riscurile legate de transportarea şi depozitarea bunului în cauză. Potrivit art. 558 NCC, creditorul va suporta riscurile pieirii bunului, din momentul preluării acestuia.