Art. 2447 Noul cod civil Vânzarea bunului aflat în posesia debitorului Executarea ipotecii mobiliare Executarea ipotecii

CAPITOLUL IV
Executarea ipotecii

SECŢIUNEA a 2-a
Executarea ipotecii mobiliare

Art. 2447

Vânzarea bunului aflat în posesia debitorului

(1) Creditorul poate vinde bunul ipotecat, chiar dacă acesta se află în posesia debitorului.

(2) Cumpărătorul are dreptul de a intra în posesia bunului, în condiţiile Art. 2435-2.444.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2447 Noul cod civil Vânzarea bunului aflat în posesia debitorului Executarea ipotecii mobiliare Executarea ipotecii




isac.violeta 3.03.2014
Reglementarea anterioară: Legea nr. 99/1999, Titlul VI: „Art. 65. Creditorul poate vinde orice bun afectat garanţiei, chiar în cazul în care se află în posesia debitorului. în astfel de situaţie cumpărătorul bunului are acelaşi drept de a intra în posesie ca şi creditorul garantat, în condiţiile prezentului titlu".

1. Deşi sub aspect practic, operaţiunea de deposedare a debitorului constă, pe de o parte, în înlesnirea organizării de către creditor a procedurii de valorificare a bunului afectat garanţiei şi, pe de altă parte, în eliminarea riscului deteriorării, distrugerii sau ascunderii
Citește mai mult bunului în cauză de către debitor, art. 2447 stabileşte că operaţiunea de vânzare a bunului ipotecat poate avea loc chiar dacă acesta se află în posesia debitorului.

2. Prin urmare, operaţiunea de luare în posesie a bunului nu constituie o etapă obligatorie a procedurii de executare.

3. în reglementarea anterioară, Legea nr. 99/1999, Titlul VI, se prevedea în art. 77 că părţile puteau conveni ca vânzarea bunului afectat garanţiei să aibă loc fără ca partea garantată să ia bunul în posesie. în cadrul unei astfel de vânzări părţile puteau conveni ca debitorul să rămână în posesia bunurilor în calitate de locatar. Dreptul debitorului era opozabil oricărui terţ dobânditor al bunului. în fapt, prin convenţia anterioară vânzării, creditorul consimţea să vândă în cadrul executării silite numai două dintre atributele dreptului de proprietate, respectiv fructus şi abusus, în vreme ce usus - dreptul de folosinţă - rămânea debitorului.

4. în situaţia în care vânzarea bunului a avut loc fără ca debitorul să fie în prealabil deposedat de acesta, cumpărătorului îi sunt recunoscute aceleaşi drepturi ca şi creditorului pentru a intra în posesia bunului dobândit. Prin urmare, toate consideraţiile făcute în legătură cu aplicarea art. 2435-2444 rămân valabile şi pentru ipoteza în care cumpărătorul este cel care apelează la regulile vizând deposedarea debitorului de bunul mobil ipotecat şi supus executării.
Răspunde