Art. 257 Noul cod civil Apărarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice Dispoziţii speciale Încetarea persoanei juridice
| Comentarii |
|
CAPITOLUL VI
Încetarea persoanei juridice
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii speciale
Încetarea persoanei juridice
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii speciale
Art. 257
Apărarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice
Dispoziţiile prezentului titlu se aplică prin asemănare şi drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice.
| ← Art. 256 Noul cod civil Decesul titularului dreptului... | Art. 258 Noul cod civil Familia Dispoziţii speciale Încetarea... → |
|---|
1. în anumite împrejurări, poate exista o recunoaştere expresă sau tacită a drepturilor fundamentale şi persoanelor juridice. Deşi dreptul la onoare şi la intimitate se găseşte într-o strânsă legătură cu persoana fizică, acestea nu trebuie să fie excluse din domeniul protecţiei persoanei juridice, deoarece în cadrul persoanei juridice de drept privat se poate stabili un spaţiu de intimitate; persoana juridică poate şi ea să fie vătămată în onoarea sa atunci când este defăimată sau când, din pricina altuia, decade din considerarea de care s-a bucurat (Trib. Constituţional din
Citește mai mult
Spania, dec. nr. 139/1995, apud O. Ungureanu, C. Munteanu p. 49).2. Atingerile aduse onoarei anumitor grupuri nedeterminate de persoane permit ca oricare dintre membrii acestora să poată iniţia o acţiune pentru protecţia ei. S-a admis existenţa unui asemenea drept în favoarea unei scriitoare evreice, care a acţionat în judecată un fost nazist pentru că a negat veridicitatea persecuţiei evreilor în lagărele de concentrare (Trib. Constituţional din Spania, dec. nr. 214/1991, citată în L. Diez-Picazo y A. Gullon, Sistema de derecho civil, voi. I, Introduccion. Derecho de la persona. Autonomia privada. Persona juridica, undecimaedition, Ed. Tecnos, Madrid, 2005, p. 36 şi urm., apud O. Ungureanu, C. Munteanu p. 49).
3. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a extins noţiunea de domiciliu şi la situaţia unui cabinet de avocatură (Niemietz c. Germaniei, 16 decembrie 1982, în C. Bîrsan, Convenţia europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2010, p. 687). De asemenea, a recunoscut expres dreptul unei societăţi comerciale la respectarea sediului său social, a agenţiei sale sau a spaţiilor sale profesionale (Societe Colos Est şi alţii c. Franţei, 16 aprilie 2002, idem, p. 686).
1. Cu toate că drepturile personalităţii au fost construite pornind de la atributele fundamentale ale fiinţei umane, ele pot fi împrumutate şi persoanelor juridice, cel puţin pentru acele calităţi care nu sunt de condiţie strict umană; va trebui să se verifice în concret, în relaţie cu fiecare drept al personalităţii, dacă persoana juridică poate fi considerată titulara unui interes asimilabil în orice mod celui ocrotit pentru persoana fizică, sesizând, printre altele, dreptul la denumire, la reputaţie socială, la secretul bancar, la secretul producţiei
Citește mai mult
industriale, dreptul la identitate etc. (O. Ungureanu, C. Munteanu p. 48-49).2. Drepturilor personale nepatrimoniale le sunt specifice o serie de trăsături: în primul rând, ele sunt lipsite de conţinut economic, adică nu pot fi exprimate în bani, în al doilea rând, ele sunt indisolubil legate de personalitatea titularului, ceea ce însemnă că nu pot fi înstrăinate sau transmise în alt mod altor persoane. Unele particularităţi, în temeiul legii, sunt specifice doar unor drepturi exclusive ale persoanelor juridice, de exemplu, dreptul la firmă, la marca de produs şi la marca de serviciu. în cazurile stabilite de lege ele pot fi înstrăinate.
3. în raport de specificul obiectului de activitate, persoana juridică mai poate avea şi alte atribute de identificare, precum numărul de înregistrare în registrul comerţului sau într-un alt registru public, codul unic de înregistrare şi alte elemente de identificare, în condiţiile legii (contul bancar al agentului economic, codul fiscal, firma, marca, telefon, telex, fax etc.). Atribute de identificare sunt generale, adică denumirea, sediul, naţionalitatea şi contul bancar, iar atributele de identificare specifice sunt celelalte elemente de identificare, care privesc numai anumite persoane juridice (Gh. Beleiu p. 572).
4. Denumirea este, în ceea ce priveşte persoana juridică, echivalentul numelui, în sens larg, pentru persoana fizică, iar sediul- echivalentul domiciliului. Dreptul la denumire şi la sediu întruneşte caracterele juridice ale drepturilor subiective nepatrimoniale, astfel încât poate fi apărat în justiţie.