Art. 2623 Noul cod civil Legea aplicabilă titlului reprezentativ al mărfii Titlurile de valoare Bunurile
Comentarii |
|
Bunurile
SECŢIUNEA a 4-a
Titlurile de valoare
Art. 2623
Legea aplicabilă titlului reprezentativ al mărfii
(1) Legea menţionată expres în cuprinsul unui titlu de valoare stabileşte dacă acesta întruneşte condiţiile spre a fi un titlu reprezentativ al mărfii pe care o specifică. În lipsa unei asemenea precizări, natura titlului se determină potrivit legii statului în care îşi are sediul întreprinderea emitentă.
(2) Dacă titlul reprezintă marfa, legea care i se aplică, în calitatea sa de bun mobil, potrivit alin. (1), cârmuieşte drepturile reale referitoare la marfa pe care o specifică.
← Art. 2622 Noul cod civil Legea aplicabilă titlurilor de valoare... | Art. 2624 Noul cod civil Legea aplicabilă operelor de creaţie... → |
---|
1. Termenul „mărfuri" include şi animalele vii;
Citește mai mult
în cazul când mărfurile sunt grupate într-un container, pe o paletă sau o altă unitate similară de transport sau în cazul când mărfurile sunt ambalate, termenul „mărfuri" include aceste unităţi de transport sau ambalaje, dacă sunt puse la dispoziţie de către încărcător. Conosament înseamnă un document care face dovada unui contract de transport pe mare şi a preluării sau încărcării mărfurilor de către cărăuş, prin care cărăuşul se obligă să livreze mărfurile contra prezentării acestui document. O astfel de obligaţie se realizează prin prevederea expresă din document ca mărfurile să fie livrate la ordinul unei persoane nominalizate, la ordin, sau la purtător. Prevederile convenţiei se aplică independent de naţionalitatea navei, a cărăuşului, a cărăuşului efectiv, a încărcătorului, a destinatarului sau a oricărei persoane interesate. Prevederile convenţiei nu se aplică contractelor de navlosire. Totuşi, în cazul când se emite un conosament ca urmare a unui contract de navlosire, prevederile convenţiei se aplică la un astfel de conosament în cazul în care acesta reglementează relaţiile dintre cărăuş şi deţinătorul conosamentului, dacă acesta din urmă nu este şi navlositor. Atunci când un contract stipulează că în viitor transportul mărfurilor se va face prin expediţii succesive, într-o perioadă convenită, prevederile convenţiei se vor aplica la fiecare expediţie. Cu toate acestea, atunci când un transport se execută potrivit unui contract de navlosire, se aplică prevederile pct. 3 al prezentului articol. în interpretarea şi aplicarea prevederilor convenţiei se va ţine seama de caracterul ei internaţional şi de necesitatea de a promova uniformitatea (art. 1-3 din Convenţia Naţiunilor Unite din 31.03.1978 privind transportul de mărfuri pe mare).2. Dispoziţia din reglementarea naţională care transpune Directiva 90/435/CEE şi care impune ca beneficiarul dividendelor să deţină o participaţie la capitalul societăţii care le-a distribuit este compatibilă cu directiva, în măsura în care nu reia expressis verbis necesitatea unei deţineri în deplină proprietate şi permite implicit numai deţinerea unui drept de uzufruct asupra titlurilor reprezentative de capital pentru a se beneficia de un regim de scutire de impozitul pe dividende, în situaţia în care proprietatea asupra părţilor a fost dezmembrată, astfel încât dividendele sunt primite de o societate în baza unui drept de uzufruct în timp ce o altă societate rămâne titulara nudei proprietăţi (Concluziile Av. Gen. Sharpston din 03.07.2008, Etat belge - SPF Finances/Les Vergers du Vieux Tauves SA, C-48/07, Culegere 2008).
3. JURISPRUDENŢĂ. Articolul 1 din Directiva 69/335 prevede că statele membre aplică un impozit pe capital asupra aporturilor la societăţile de capital. Pentru a preciza ce trebuie înţeles prin „societăţi de capital" în sensul directivei menţionate, art. 3 alin. (1) din aceasta face trimitere, pe de o parte, la societăţi anonime, la societăţi în comandită pe acţiuni şi la societăţi cu răspundere limitată şi, pe de altă parte, se referă la caracterul tranzacţionabil la bursă al părţilor sociale (art. 3 alin. (1) lit. (b)], precum şi la transferul liber al acestora, atunci când acestea sunt titluri reprezentative pentru răspunderea asociatului (art. 3 alin. (1) lit. (c)] (C.J.C.E., Hot. din 07.06.2007, Comisia Comunităţilor Europene/Republicii Elene, C-178/05, Culegere 2007).
4. JURISPRUDENȚĂ. Conosamentul, ca titlu reprezentativ al mărfii încărcate pe vas spre a fi transportată, se emite de către cărăuş sau cărăuşul efectiv, ori un mandatar al acestuia, se întocmeşte în mai multe exemplare originale, al căror număr se înscrie în titlu şi care se transmit destinatarilor mărfii, care pot prelua marfa la destinaţie numai prezentând căpitanului vasului un exemplar original, identic cu exemplarul fără caracter negociabil, numit în general „Copia căpitanului" (Captain's copy), deci cu copia conosamentului pe care o deţine respectivul căpitan, conosamentul trebuind să cuprindă, printre altele, şi menţiunea cu privire la navlu şi plata acestuia. Examinate din această perspectivă, se constată că numai conosamentele emise în data de 07.07.2004 îndeplinesc rigorile menţionate. De altfel, reclamanta-recurentă însăşi recunoaşte că acestea au fost şi singurele conosamente transmise destinatarilor mărfii. Cum cel care preia marfa transportată pe vas trebuie, cu certitudine, să posede un exemplar original al conosamentului transmis lui de către navlositor, în principiu, recurenta-redamantă trebuia să deţină sau putea să obţină un original al conosamentelor a căror emitere, la 08.07.2004, o pune în sarcina pârâtei, întrucât pretinde că în baza acestora a achitat pentru a doua oară navlul aferent aceluiaşi transport naval de marfă, efectuat cu aceeaşi navă. Faţă de cele de mai sus, nu se poate reţine că, pentru acelaşi transport de marfă, efectuat cu aceeaşi navă, pârâta-intimată ar fi emis două seturi de conosamente la 07.07.2004 şi la 08.07.2004, astfel că nu se poate reţine în sarcina pârâtei-intimate săvârşirea faptei ilicite, prejudiciabile, reclamată de recurentă (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 143/2009, www.scj. ro). Notă. Convenţia internaţională de la Bruxelles din 1924 a fost denunţată de România prin Legea nr. 9/2002 privind denunţarea Convenţiei internaţionale pentru unificarea anumitor reguli în materie de conosament, semnată la Bruxelles la 25.08.1924 (M. Of. nr. 101/2002).