Art. 573 Noul cod civil Albiile râurilor, insulele şi prundişurile Accesiunea imobiliară naturală Accesiunea

Art. 573

Albiile râurilor, insulele şi prundişurile

(1) Albiile râurilor aparţin proprietarilor riverani, cu excepţia acelora care, potrivit legii, fac obiectul proprietăţii publice.

(2) Insulele şi prundişurile care nu sunt în legătură cu terenurile având malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei.

(3) Dacă insula aparţine proprietarilor riverani şi trece peste jumătatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra părţii de insulă ce se întinde spre el pornind de la jumătatea apei.

Comentarii despre Art. 573 Noul cod civil Albiile râurilor, insulele şi prundişurile Accesiunea imobiliară naturală Accesiunea

Denisa Nelson 15.01.2014

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864:
► „Art. 499. Insulele şi prundurile, care se formează în albia fluviilor şi a râurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, dacă nu i se opune titlu sau prescripţie (C. civ. 476, 1844)"-,
► „Art. 500. Insulele şi prundurile, care se formează în râurile nenavigabile şi neplutitoare, sunt ale proprietarului ţărmului pe care ele s-au format; dacă insula formată trece peste jumătatea râului, atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra părţii de insulă ce se întinde spre el, pornind de la jumătatea râului".

Legislaţie conexă:
►

Citește mai mult

Legea nr. 107/1996 a apelor (M. Of. nr. 244/1996);
► art. 5 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată (M. Of. nr. 1/1998).

1. Albiile râurilor care sunt obiect al proprietăţii private aparţin proprietarilor riverani. Alineatul (1) al art. 573 NCC se completează cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 107/1996, potrivit căruia „(1) Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km2, malurile şi cuvetele lacurilor, precum şi apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime. (2) Albiile minore ale cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, aparţin deţinătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanţă cu condiţiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv". Astfel, art. 573 alin. (1) se aplică albiilor apelor prevăzute în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 107/1996: albiile minore ale cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice care nu depăşesc suprafaţa de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent.

2. Textul art. 573 alin. (1) nu este aplicabil albiilor apelor prevăzute la alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 107/1996, întrucât acestea aparţin domeniului public al statului. De altfel, în acest sens dispune şi art. 5 din Legea nr. 18/1991, care prevede că aparţin domeniului public albiile râurilor şi fluviilor.

3. Articolul 573 alin. (2) NCC reia, într-o formă aproape identică, dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 107/1996 (insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparţin proprietarului albiei apei). Textul art. 573 referitor la insule şi prundişuri (Legea nr. 107/1996 dispunea doar cu privire la insule) care nu sunt în legătură cu terenurile având malul la nivelul mediu al apei dispune că acestea revin proprietarului albiei.

4. Alineatul (3) al art. 573 NCC reglementează situaţia în care insula aparţine proprietarilor riverani şi trece peste jumătatea apei. în acest caz, fiecare dintre ei „are dreptul de proprietate asupra părţii de insulă ce se întinde spre el pornind de la jumătatea apei". Textul de lege menţine soluţia impusă prin art. 500 C. civ. 1864. „Pentru aceasta, trebuie să fie determinată linia mediană a cursului apei. în ipoteza în care s-a format în întregime de o parte a liniei mediane, va reveni în totalitate proprietarului fondului riveran din acea parte" (L. Pop, L.M. Harosa p. 272). Atunci când insula trece peste linia mediană, vom aplica soluţia prevăzută de art. 574 alin. (3) NCC: fiecare proprietar riveran va fi proprietar pe partea din insulă care se întinde dinspre linia mediană înspre el.

Răspunde