Art. 576 Noul cod civil Accesiunea naturală asupra animalelor Accesiunea imobiliară naturală Accesiunea

Art. 576

Accesiunea naturală asupra animalelor

(1) Animalele domestice rătăcite pe terenul altuia îi revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului.

(2) Porumbeii, iepurii, peştii şi alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar aparţin acestuia cât timp rămân pe fond, cu excepţia cazului în care trecerea a fost provocată prin fraudă sau prin artificii.

(3) Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai dacă proprietarul roiului nu îl urmăreşte sau încetează să îl urmărească timp de două zile.

Comentarii despre Art. 576 Noul cod civil Accesiunea naturală asupra animalelor Accesiunea imobiliară naturală Accesiunea

Denisa Nelson 15.01.2014

Legea de aplicare: Art. 57. Dispoziţiile art. 576 din Codul civil se aplică situaţiilor născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 503. Orice animale sau zburătoare sălbatice trec în cuprinsul nostru se fac ale noastre, pe cât timp rămân la noi, afară numai dacă asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii (C. civ. 468, 998,1898)".

Legislaţie conexă: Legea nr. 407/2006a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic (M. Of. nr. 944/2006).

1. Acest caz de accesiune imobiliară naturală, intitulat generic „accesiunea animalelor",

Citește mai mult

reuneşte trei situaţii: accesiunea animalelor domestice rătăcite, accesiunea porumbeilor, iepurilor, peştilor şi altor asemenea animale şi accesiunea roiului de albine. Codul civil din 1864 se referea doar la accesiunea animalelor sau zburătoarelor sălbatice (art. 503), într-o manieră asemănătoare cu cea prevăzută de art. 576 alin. (2) NCC.

2. Fiind forme de accesiune naturală, dreptul de proprietate asupra bunurilor prevăzute în textul art. 576 se dobândeşte gratuit, fără nicio obligaţie de dezdăunare din partea celui ce invocă accesiunea.

3. Alineatul (1) al art. 576 NCC reglementează accesiunea animalelor domestice rătăcite pe terenul altuia. în acest caz, accesiunea nu operează instantaneu, ci proprietarul terenului devine proprietar al animalelor doar la împlinirea termenului de 30 de zile socotit de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului. Termenul de 30 de zile curge doar de la data declaraţiei făcute la primărie. în consecinţă, în lipsa declaraţiei, proprietarul terenului nu va dobândi proprietatea, indiferent de termenul scurs. Accesiunea nu va mai opera în cazul în care, în interiorul termenului prevăzut, proprietarul va revendica animalele, în astfel de situaţii, „proprietatea se dobândeşte printr-un fel de prescripţie în favoarea persoanei, şi nu a fondului" (O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat, p. 793).

4. Alineatul (2), corespondentul art. 503 C. civ. 1864, se referă la o categorie de animale considerate de către doctrină ca fiind „intermediare" între animalele absolut sălbatice şi animalele pur domestice. Astfel, în ceea ce priveşte animalele sălbatice (urşi, lupi, mistreţi etc.), acestora le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Animalelor domestice le sunt aplicabile, după cum am văzut, dispoziţiile art. 576 alin. (1) NCC. Enumerarea de la alin. (2) al aceluiaşi articol nu este limitativă. în doctrină se consideră că „ar fi vorba despre animalele care trăiesc în libertate pe fondul unde se stabilesc; acestea sunt animalele semidomestice, cum ar fi porumbeii, albinele, iepurii etc." (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlănescu, Al. Băicoianu voi. II, p. 138; C. Bîrsan, Drepturile reale, p. 309).

5. în cazul prevăzut de art. 576 alin. (2) NCC, accesiunea este instantanee, dar ea durează doar cât timp animalele la care face referire textul „rămân pe fond". Nu operează accesiunea în situaţia în care trecerea animalelor a fost provocată prin fraudă sau artificii. „Animalele aparţin proprietarului fondului din momentul în care se stabilesc pe fond. însă proprietarul fondului va pierde proprietatea acestor animale de îndată ce ele părăsesc fondul. Deoarece în acest moment accesiunea încetează, proprietarul fondului nu poate să revendice aceste animale şi nici să ceară daune-interese de la proprietarul fondului vecin. Şi doctrina mai nouă împărtăşeşte acest punct de vedere" (O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat, p. 792).

6. Ultima ipoteză prevăzută de alin. (3) se referă la accesiunea roiului de albine. Asemenea situaţiei prevăzute de art. 576 alin. (1) NCC, nici această formă de accesiune nu operează instantaneu, ci doar în măsura în care proprietarul roiului de albine nu îl urmăreşte sau încetează să îl urmărească timp de două zile. Alineatul (3) sancţionează două posibile conduite ale proprietarului roiului de albine: când acesta „nu urmăreşte" roiul, respectiv se dezinteresează de bunul său, şi cealaltă când „încetează să îl urmărească timp de două zile", respectiv când renunţă să mai urmărească roiul, să îl mai caute. Astfel, atâta timp cât proprietarul roiului îl urmăreşte, accesiunea nu operează. „în cazul roiului de albine, urmărirea lui menţine proprietatea, iar prin renunţarea la urmărire se pierde această proprietate" (O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat, p. 793).

Răspunde

irina.bianca 12.01.2013

În toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opţiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării.

Principiile generale ale accesiunii imobiliare artificiale sunt stabilite în cuprinsul articolelor 577-597 noul cod civil, dar nimic nu împiedică părţile să reglementeze prin bună învoială, printr-un înscris autentic, încheiat între proprietarul terenului şi constructor în temeiul căruia se poate face înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate exclusivă sau pe

Citește mai mult

cote-părţi asupra imobilelor (art. 589 noul cod civil). Cu toate acestea trebuie precizat că aceste convenţii pot fi autentificate de notarul public
numai în condiţiile în care construcţiile, plantaţiile sau orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil au fost realizate cu obţinerea
tuturor autorizaţiilor prevăzute de lege, întrucât învoiala părţilor poate privi reglementarea situaţiei juridice astfel născute, nu acoperirea cerinţelor prevăzute sub sancţiune de nulitate, în legile speciale, pentru edificarea de construcţii.

Desigur că este posibilă reglementarea prin convenţii succesive, în vederea obţinerii tuturor autorizaţiilor necesare edificării construcţiilor, transmiterea terenului sau a unui dezmembrământ al proprietăţii, iar ulterior, după obţinerea autorizaţiei, transmiterea dreptului de proprietate, exclusiv sau pe cote-părţi, asupra construcţiei.

Răspunde