Art. 579 Noul cod civil Prezumţiile în favoarea proprietarului imobilului Accesiunea imobiliară artificială Accesiunea
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Accesiunea
SECŢIUNEA a 3-a
Accesiunea imobiliară artificială
Accesiunea
SECŢIUNEA a 3-a
Accesiunea imobiliară artificială
Art. 579
Prezumţiile în favoarea proprietarului imobilului
(1) Orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa şi că este a lui, până la proba contrară.
(2) Proba contrară se poate face când s-a constituit un drept de superficie, când proprietarul imobilului nu şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrării noi sau în alte cazuri prevăzute de lege.
| ← Art. 578 Noul cod civil Categoriile de lucrări Accesiunea... | Art. 580 Noul cod civil Regimul juridic Accesiunea imobiliară... → |
|---|
1. Regimul juridic al construcţiilor noi neautorizate nefiind stabilit de Legea nr. 10/2001, pentru aceste construcţii rămân aplicabile normele dreptului comun din materia accesiunii imobiliare artificiale, care implică plata de despăgubiri către cel în detrimentul căruia operează, potrivit principiului că nimeni nu se poate îmbogăţi în dauna altei persoane, însă dreptul la despăgubiri al constructorului poate fi stabilit în condiţiile art. 492, art. 494 C. civ. (1864), pe calea unei acţiuni întemeiate pe prevederile acestor texte, şi nu în cadrul procedurii stabilite de legea
Citește mai mult
specială, deci Legea nr. 10/2001 (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 6538/2009, în Dreptul nr. 9/2010, p. 261).2. Realizarea lucrării cu materialele altuia
Legislaţie conexă: art. 557 alin. (4), art. 693 NCC.
1. Textul art. 579 alin. (1) NCC „instituie două prezumţii relative: prima, potrivit căreia construcţia sau plantaţia a fost făcută de proprietar pe cheltuiala sa (materiale şi manoperă), a doua conform căreia construcţia sau plantaţia aparţine
Citește mai mult
proprietarului terenului" (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 320).2. Noţiunea de „lucrare" este utilizată în sens larg, cuprinzând construcţiile, plantaţiile sau orice alte lucrări.
3. Consacrarea legală a acestor prezumţii înseamnă un beneficiu acordat proprietarului imobilului în sensul că, în cadrul unui proces, sarcina probei va reveni celeilalte părţi care invocă un drept asupra lucrării sau materialelor cu care s-a făcut. Aceasta va trebui să răstoarne, prin proba contrară, prezumţiile instituite de art. 579 alin. (1) NCC.
4. Potrivit art. 579 alin. (2) NCC, înlăturarea prezumţiilor instituite în alin. (1) se poate face prin dovedirea constituirii unui drept de superficie sau a împrejurării că „proprietarul imobilului nu şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrării". „Probele prin care se răstoarnă prezumţia de proprietate duc, în acelaşi timp, la dovedirea dreptului de superficie. într-o asemenea situaţie, dreptul de proprietate asupra construcţiei sau plantaţiei şi dreptul de folosinţă asupra terenului se unesc în conţinutul juridic al dreptului de superficie şi se separă de nuda proprietate asupra terenului. în această ipoteză, adagiul superficies solo cedit nu îşi mai găseşte aplicarea" (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 320).
5. Cazurile enunţate de art. 579 alin. (2) NCC nu sunt limitative, textul de lege făcând trimitere şi la „alte cazuri prevăzute de lege". Modalitatea concretă de soluţionare a situaţiilor juridice create prin răsturnarea prezumţiilor legale este prevăzută în textele următoare.