Art. 578 Noul cod civil Categoriile de lucrări Accesiunea imobiliară artificială Accesiunea

Art. 578

Categoriile de lucrări

(1) Lucrările pot fi autonome sau adăugate, cu caracter durabil sau provizoriu.

(2) Lucrările autonome sunt construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil.

(3) Lucrările adăugate nu au caracter de sine stătător. Ele pot fi:

a) necesare, atunci când în lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;

b) utile, atunci când sporesc valoarea economică a imobilului;

c) voluptuare, atunci când sunt făcute pentru simpla plăcere a celui care le-a realizat, fără a spori valoarea economică a imobilului.

Comentarii despre Art. 578 Noul cod civil Categoriile de lucrări Accesiunea imobiliară artificială Accesiunea

Denisa Nelson 15.01.2014

Legislaţie conexă:
► art. 581-585, art. 587-588 NCC;
► Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată (M. Of. nr. 933/2004).

COMENTARII ŞI DOCTRINĂ

1. Articolul 578 NCC, fără corespondent în Codul civil din 1864, face o dublă clasificare a categoriilor de lucrări. Pe de o parte, după caracterul de sine stătător, se distinge între lucrările autonome şi cele adăugate. Pe de altă parte, după trăinicia lor, textul de lege distinge între lucrări cu caracter durabil şi lucrări cu caracter provizoriu. Clasificarea îşi dovedeşte utilitatea prin tratamentul

Citește mai mult

juridic diferit al categoriilor de lucrări.

2. Potrivit art. 578 alin. (2) NCC, sunt considerate lucrări „autonome" cele cu caracter de sine stătător (construcţii, plantaţii etc.). în cazul în care nu au un caracter de sine stătător, lucrările sunt „adăugate". Noul Cod civil se referă la situaţia lucrărilor autonome în art. 581 şi art. 582, iar la cele adăugate în art. 584-585. „Caracterul de sine stătător al lucrării presupune o independenţă materială, autonomia acesteia, posibilitatea unei identificări sau individualizări cadastrale, chiar dacă, din punct de vedere material, vorbim despre o încorporare a lucrării în teren. Prin efectuarea sa, lucrarea dobândeşte o identitate proprie, distinctă de a terenului asupra căruia se realizează" (I. Sferdian, Observaţii asupra accesiunii imobiliare artificiale în reglementarea noului Cod civil, în Dreptul nr. 2/2011, p. 15). în cazul lucrărilor autonome, dreptul de proprietate se dobândeşte doar în măsura în care proprietarul imobilului îşi exercită dreptul de accesiune.

3. Lucrările adăugate sunt, potrivit art. 578 alin. (3) NCC, de trei feluri, respectiv necesare, utile şi voluptuare, preluându-se noţiuni consacrate în materia acţiunii în revendicare.

„Lucrările necesare sunt cele fără de care imobilul ar fi supus pieirii totale sau parţiale, lucrările utile sunt cele prin care se creează sau se modernizează o funcţie specifică, ceea ce presupune întotdeauna şi un spor de valoare al fondului, în timp ce lucrările voluptuare, denumite şi de agrement, sunt făcute pentru simpla plăcere, fără a crea sau moderniza o funcţie specifică, indiferent dacă determină sau nu un spor de valoare al fondului. Uneori lucrările utile presupun o mărire a întinderii fondului, în timp ce lucrările necesare şi cele voluptuare nu presupun niciodată o asemenea mărire" (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 328).

4. Clasificarea lucrărilor adăugate este utilă din punct de vedere: a) al opţiunilor pe care le are proprietarul imobilului şi în funcţie de buna sau reaua-credinţă a autorului lucrării (art. 583, art. 584 şi art. 585 NCC); b) al existenţei obligaţiei de plată - de către proprietarul imobilul - a cheltuielilor făcute cu aceste lucrări: obligaţia poate exista doar în cazul lucrărilor necesare sau utile [art. 583, art. 584 alin. (1) şi (2) lit. a)]; în situaţia lucrărilor voluptuare (art. 585), nu este instituită nicio obligaţie în sarcina proprietarul imobilului, autorului de bună-credinţă fiindu-i însă recunoscut dreptul de a le ridica; c) al dobândirii dreptului de proprietate asupra lucrărilor: în cazul celor necesare [art. 583 alin. (1)) şi al celor utile efectuate de cel de bună-credinţă [art. 584 alin. (1) NCC], dreptul se dobândeşte din momentul efectuării acestora, în timp ce, în cazul celor utile efectuate de cel de rea-credinţă [art. 584 alin. (2)) şi al celor voluptuare (art. 585), dreptul se dobândeşte doar dacă proprietarul imobilului îşi exercită dreptul de accesiune.

5. Lucrările cu caracter durabil şi cu cele caracter provizoriu nu sunt definite în noul Cod civil. O explicaţie legală descoperim în anexa 2 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Astfel, sunt construcţii cu caracter provizoriu cele autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcţiunii adăpostite ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existenţă limitată, precizată şi prin autorizaţia de construire; de regulă, construcţiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale şi alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea iniţială (confecţii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. Realizarea construcţiilor provizorii se autorizează în aceleaşi condiţii în care se autorizează construcţiile definitive.

Răspunde