Art. 587 Noul cod civil Lucrările realizate parţial asupra imobilului autorului Accesiunea imobiliară artificială Accesiunea
| Comentarii |
|
Accesiunea
SECŢIUNEA a 3-a
Accesiunea imobiliară artificială
Art. 587
Lucrările realizate parţial asupra imobilului autorului
(1) În cazul lucrării cu caracter durabil realizate cu bună-credinţă parţial asupra imobilului autorului şi parţial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urmă poate cere înscrierea într-o nouă carte funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu valoarea contribuţiei fiecăruia.
(2) Dacă lucrarea a fost realizată cu rea-credinţă, proprietarul terenului vecin poate opta între a cere ridicarea lucrării de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-interese, dacă este cazul, şi a cere înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor. La stabilirea cotelor-părţi se va ţine seama de valoarea terenului proprietarului vecin şi de jumătate din valoarea contribuţiei autorului lucrării.
(3) În caz de neînţelegere între părţi, instanţa de judecată va stabili valoarea contribuţiei fiecăreia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-părţi din dreptul de proprietate.
| ← Art. 586 Noul cod civil Buna-credinţă a autorului lucrării... | Art. 588 Noul cod civil Lucrările provizorii Accesiunea... → |
|---|
► art. 589 NCC;
► art. 42 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată (M. Of. nr. 201/2006).
1. Textul art. 587 NCC reglementează cazul, mult dezbătut în practica judiciară, în care o lucrare cu caracter durabil este realizată parţial asupra imobilului autorului şi parţial pe terenul proprietarului vecin. Articolul este de strictă interpretare, referindu-se doar la lucrările cu caracter durabil (art. 578 NCC). în ceea ce priveşte lucrările cu caracter provizoriu, acestora le sunt aplicabile regulile instituite prin art. 588 NCC.
2. Textul
Citește mai mult
distinge între situaţia constructorului de bună-credinţă şi a celui de rea-credinţă. Buna sau reaua-credinţă a constructorului prezintă relevanţă atât în ceea ce priveşte opţiunile proprietarului vecin, cât şi în ceea ce priveşte evaluarea contribuţiei constructorului.3. în cazul constructorului de bună-credinţă [art. 587 alin. (1)], proprietarul vecin poate solicita doar înscrierea într-o nouă carte funciară a unui drept de proprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu valoarea contribuţiei fiecăruia. Această soluţie a fost propusă şi anterior în practică şi în doctrină, fără a avea însă un temei legal. Terenurile aparţinând celor doi proprietari vor fi alipite, potrivit art. 42 din Legea nr. 7/1996, care arată că proprietarii unor imobile învecinate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot să le alipească într-un imobil, în baza unei documentaţii cadastrale şi a actului autentic, întocmite în condiţiile legii. în situaţiile prevăzute de art. 587 NCC, înscrierea dreptului de proprietate se va face în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea dreptului de coproprietate.
4. Dacă cel ce a construit a fost de rea-credinţă [art. 587 alin. (2)), proprietarul vecin are un drept de opţiune între a solicita ridicarea construcţiei, cu daune-interese, dacă este cazul, sau a cere înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate. în acest caz, ca o sancţiune a relei-credinţe a autorului, la stabilirea cotelor-părţi se va ţine cont doar de jumătate din valoarea contribuţiei autorului lucrării. Legiuitorul urmează astfel aceeaşi regulă pe care a instituit-o în toate cazurile în care autorul lucrării este de rea-credinţă [art. 582 alin. (1) lit. a), art. 584 alin. (2) lit. a) NCCJ.
5. Stabilirea valorii contribuţiei fiecăruia se face prin înţelegerea părţilor, doar în caz de neînţelegere instanţa fiind competentă să stabilească cele două aspecte: valoarea contribuţiei fiecăruia şi, potrivit acesteia, cotele-părţi din imobilul rezultat.
6. Articolul 587 se completează cu art. 589 NCC. Astfel, înscrierea în cartea funciară a dreptului de coproprietate se face în temeiul convenţiei părţilor, încheiată în formă autentică, sau, după caz, al hotărârii judecătoreşti.
Într-un exemplu practic, când o persoană edifică o construcţie parţial pe terenul proprietatea sa şi parţial pe terenul proprietarului vecin, se poate autentifica o convenţie pentru reglementarea situaţiei juridice a imobilului rezultat (construcţie şi
Citește mai mult
teren aferent).În acest sens se va stabili de către părţi şi vor fi cuprinse în actul juridic:
1. Întinderea suprafeţelor de teren care sunt ocupate/aferente/ necesare exploatării construcţiei şi care se dezmem brează din parcelele iniţiale de teren (dacă părţile nu convin să alipească în întregime suprafeţele de teren deţinute).
2. Alipirea suprafeţelor de teren afectate construcţiei. Sunt incidente prevederile art. 42 din Legea nr. 7/1996, modificată prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, referitoare la posibilitatea alipirii terenurilor aparţinând unor proprietari diferiţi.
Reglementarea situaţiei juridice a imobilului rezultat (construcţie şi teren aferent) în sensul precizării întinderii cotelor-părţi din dreptul de proprietate al fiecăruia.
Pentru operaţiunile mai sus precizate (pct. 1 şi 2) vor fi întocmite documentaţii cadastrale şi în baza tuturor actelor necesare se va deschide carte funciară pentru imobilul astfel rezultat.
Până la finalizarea operaţiunilor convenţia se va nota în cărţile funciare ale terenurilor în baza art. 902 alin. (2) pct. 19 noul cod civil.
Prin convenţia lor părţile pot deroga de la principiile generale stabilite de art. 587 şi urm. noul cod civil.
În caz de neînţelegere, este de competenţa instanţei de judecată să reglementeze situaţia juridică a construcţiei, în baza principiilor generale stabilite de art. 587 noul cod civil.