Art. 688 Noul cod civil Temeiul proprietăţii periodice Proprietatea periodică
| Comentarii |
|
CAPITOLUL V
Proprietatea periodică
Proprietatea periodică
Art. 688
Temeiul proprietăţii periodice
Proprietatea periodică se naşte în temeiul unui act juridic, dispoziţiile în materie de carte funciară aplicându-se în mod corespunzător.
| ← Art. 687 Noul cod civil Proprietatea periodică Proprietatea... | Art. 689 Noul cod civil Valabilitatea actelor încheiate de... → |
|---|
2. Părţile pot, de exemplu, prin voinţa lor, să transforme o coproprietate obişnuită într-o proprietate periodică - prin încheierea unui partaj de folosinţă - sau pot să transforme un drept de proprietate pur şi simplu într-o proprietate periodică - donatorul prevede că donatarii vor dobândi bunul în regimul proprietăţii periodice.
3. Coproprietarii pot să cumpere bunul, stabilind prin contract că folosinţa va fi exercitată succesiv şi repetitiv, sau pot să se înţeleagă să construiască un imobil sau să confecţioneze un bun
Citește mai mult
asupra căruia să dobândească o proprietate periodică, acest din urmă caz reprezentând ilustrarea unei dobândiri originare a acestui tip de coproprietate (o situaţie particulară s-ar putea crea atunci când părţile ar conveni să construiască imobilul pe terenul proprietatea uneia dintre ele, în acest caz folosinţa succesivă şi repetitivă vizând întregul drept de superficie, inclusiv în ceea ce îl priveşte pe proprietarul terenului).4. Trebuie făcută distincţia între actul juridic prin care se constituie proprietatea periodică şi cel prin care se transmite dreptul unuia dintre titularii proprietăţii periodice.
5. Dacă obiectul actului juridic din care se naşte proprietatea periodică este un imobil, el este supus înscrierii în cartea funciară, fiind un act de dispoziţie juridică ce trebuie să respecte toate condiţiile de fond şi de formă cerute pentru validitatea sa.
6. Potrivit art. 687 NCC, unităţile de timp afectate fiecărui titular trebuie să fie întotdeauna determinate - nu doar determinabile -, astfel încât această determinare se va face prin actul care are ca efect naşterea proprietăţii periodice. Evident, nimic nu împiedică părţile să stabilească aceste unităţi de timp ce revin fiecăreia printr-un act separat, dar este puţin probabil ca o astfel de soluţie să prezinte avantaje.
7. Cât timp o astfel de determinare nu a fost făcută, se poate aprecia că este vorba de o coproprietate obişnuită, cu consecinţa recunoaşterii dreptului de a cere partajul în favoarea oricăruia dintre titulari. Un astfel de act juridic poate produce efectele unei convenţii de amânare a împărţelii, valabilă pentru o perioadă de cinci ani (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 288).