Art. 761 Noul cod civil Servituţile continue şi necontinue Dispoziţii generale Servituţile

CAPITOLUL IV
Servituţile

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 761

Servituţile continue şi necontinue

(1) Servituţile sunt continue sau necontinue.

(2) Servituţile continue sunt acelea al căror exerciţiu este sau poate fi continuu fără a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi.

(3) Servituţile necontinue sunt acelea pentru a căror existenţă este necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 761 Noul cod civil Servituţile continue şi necontinue Dispoziţii generale Servituţile




daniela n. 26.01.2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 622. (1) Servituţile sunt sau continue sau necontinue. (2) Servituţile continue sunt acelea al căror exerciţiu este sau poate fi continuu, fără să aibă trebuinţă de faptul actual al omului; astfel sunt apăducele, scursurile apelor, ferestrele şi altele asemenea. Servituţile necontinue sunt acelea care au trebuinţă de faptul actual al omului spre a fi exercitate, astfel este dreptul de trecere, de a lua apă din fântână, de a paşte vite şi alte asemenea".

Legislaţie conexă: art. 771 alin. (1) NCC.

1. Sunt continue acele servituţi pentru a căror
Citește mai mult exercitare şi existenţă nu este nevoie de fapta actuală a omului (L. Pop, L.M. Harosa p. 246). Ceea ce determină caracterul continuu sau necontinuu al unei servituţi nu este continuitatea sau necontinuitatea exercitării sale, ci faptul că servitutea, pentru a se exercita, are sau nu are nevoie de faptul actual al omului. Cu alte cuvinte, servitutea continuă este aceea care se exercită fără ca omul să fie obligat să facă acte succesive şi repetate de uz (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 265).

2. Servitutea necontinuă este aceea ce nu se poate exercita decât prin repetarea unor acte pozitive de uz de către titularul ei (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 265). Ceea ce determină caracterul de necontinuitate este nevoia intervenţiei neîncetate şi actuale a omului, în lipsa căreia servitutea nu se exercită şi nu serveşte la nimic (Planiol, voi. I, nr. 2894, apud C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 265).

3. Distincţia între servituţile continue şi cele necontinue prezintă utilitate în ceea ce priveşte cursul termenului în cazul stingerii servituţilor prin neuz; în cazul servituţilor necontinue, termenul de stingere a servituţii curge de la data ultimului act de exerciţiu al servituţii, în timp ce, în situaţia servituţilor continue, termenul curge de la data primului act contrar acestora (art. 771 alin. (1) NCC).
Răspunde