Art. 763 Noul cod civil Dobândirea servituţii prin uzucapiune Dispoziţii generale Servituţile
Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Servituţile
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Servituţile
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 763
Dobândirea servituţii prin uzucapiune
Prin uzucapiune tabulară poate fi dobândită orice servitute, iar prin uzucapiune extratabulară pot fi dobândite numai servituţile pozitive.
← Art. 762 Noul cod civil Servituţile pozitive şi negative... | Art. 764 Noul cod civil Alte dispoziţii aplicabile Dispoziţii... → |
---|
Citește mai mult
casa veche construita in anul 1957 a ramas nemodificata astfel incat fereasta se deschide spre gardul sorei mele, eu vazand din interiorul camerei doar gardul si cerul. Sora mea face presiuni s-o inchid desi eu am nevoie doar de o raza de lumina si aer. Stiu ca in conformitate cu art. 763 din Codul Civil dreptul de uzucapiune al casei a fost castigat in timpul celor 61 ani de la construire. Doresc detalii despre aceasta situatie si ce mi se poate intampla daca nu ma execut. Va multumesc!1. A primi aer şi lumină de pe proprietatea vecinului este un act de folosinţă normală, atunci când acest fapt este urmarea firească a unei situaţiuni, fără nicio manifestare de niciun fel de voinţă de a restrânge dreptul vecinului, deci de a impieta asupra dreptului lui. Dacă un atare act, denumit act de pură facultate, nu este susceptibil de a servi de fundament unei prescripţiuni, neexistând niciunul dintre cele două elemente ale posesiunei, lucrul se schimbă atunci când proprietarul întovărăşeşte actul său de folosinţă în această direcţiune de o lucrare vizibilă şi aparentă,
Citește mai mult
făcută chiar pe terenul său şi care evidenţiază începutul unei adevărate posesiuni susceptibile de a servi drept fundament unei prescripţiuni. într-atare caz, se poate vorbi de o contrazicere din partea acestui proprietar a dreptului de proprietate al vecinului. într-adevăr, în speţa de faţă, intimata, construind deschizătura intrândului pe linia de hotar şi acoperindu-o deasupra, şi-a exteriorizat în mod neîndoios voinţa ca cele trei ferestre din intrând să îşi aibe vederea de la vecin şi tot dela el să îşi primească întotdeauna şi în mod exclusiv aerul şi lumina; o atare situaţiune mai implică în mod necesar manifestarea voinţei sale ca deschizătura intrândului să nu poată fi niciodată astupată, fiindcă în momentul când un atare fapt ar avea loc, dreptul său de vedere cu cele trei facultăţi ce le implică: vedere, aer şi lumină, ar fi complet anihilat. Lunga posesiune, exercitată în condiţiunile legale, are ca efect să transforme o situaţiune de fapt în una de drept; modul şi condiţiile de fapt în care intimata înţelege a se folosi de acel intrând şi ferestrele lui o va putea conduce prin prescripţie, în baza art. 623 C. civ. (1864), să îşi fondeze din toate acestea un drept pe care îl va putea opune cu succes recurenţilor de astăzi, atunci când dânşii, înţelegând a uza şi ei de dreptul lor, ar voi să ridice pe linia de hotar un zid despărţitor de o aşa înălţime încât să astupe deschizătura intrândului (Cos. I, dec. nr. 1126/1929, în P.R. nr. 5/2006, p. 190 şi urm.). Notă. în sensul dobândirii servituţii de vedere prin uzucapiune, cu argumente asemănătoare, a se vedea şi C.A. Ploieşti, dec. civ. nr. 2644/1995, în M. Voicu, M. Popoaca p. 263.2. Deoarece uzucapiunea poate fi invocată de cel interesat fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie, este admisibilă acţiunea în constatarea dreptului dobândit prin uzucapiune. într-o asemenea acţiune, are calitate procesuală pasivă numai fostul titular al dreptului, pentru că principalul efect al uzucapiunii este dobândirea dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra lucrului cu privire la care s-a exercitat posesia, dar concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului titular (C.A. laşi, dec. civ. nr. 567/2002, în Jurisprudenţă Curţii de Apel laşi în materie civilâ pe anul 2002, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 40). Notă. în speţă, reclamantul nu a făcut dovada decesului fostului proprietar şi a lipsei moştenitorilor legali sau testamentari.
Legislaţie conexă:
► art. 756, art. 916 şi urm., art. 930, art. 931 NCC;
► art. 1035-1038 NCPC.
1. Articolul 763 NCC instituie unele distincţii privind dobândirea dreptului de servitute prin uzucapiune, reglementând aceste aspecte în termeni diferiţi faţă de cei prevăzuţi în art. 623 C. civ. 1864. Posibilitatea dobândirii dreptului de servitute prin uzucapiune este recunoscută de art. 756 NCC, dar prezintă un interes limitat,
Citește mai mult
întrucât, de cele mai multe ori, cel care exercită posesia cu privire la un imobil va tinde la dobândirea dreptului de proprietate, şi nu doar a unui dezmembrământ al acestuia.2. Tipul de uzucapiune prin care se poate dobândi o anumită servitute se stabileşte în funcţie de natura acesteia: servituţile pozitive pot fi dobândite prin orice fel de uzucapiune (atât tabulară, cât şi extratabulară), în timp ce servituţile negative pot fi dobândite doar prin uzucapiune tabulară (art. 931 NCC). Legiuitorul a impus în cazul servituţilor negative condiţia dobândirii exclusiv prin uzucapiune tabulară, întrucât, datorită caracterului lor, o posesie veritabilă este de neconceput, astfel încât ele presupun o posesie tabulară, respectiv condiţia unui titlu înscris în cartea funciară. După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune se va face după procedura prevăzută de art. 1035-1038 din acesta.
3. Pentru a dobândi servitutea prin uzucapiune, posesia trebuie să fie utilă, neviciată (art. 922 şi urm. NCC). Nu va putea dobândi prin uzucapiune servitutea cel care nu are calitatea de posesor, fiind doar detentor precar, lipsit de elementul animus (art. 918 NCC).
4. Numărul servituţilor nu este limitat şi întotdeauna se poate concepe naşterea unei servituţi, când un proprietar voeşte a dobândi un drept în favoarea imobilului său şi în detrimentul fondului vecin, drept exteriorizat printr-o lucrare vizibilă şi care modifică starea de fapt iniţială (I. Rosetti-Bâlânescu, Notâ la dec. nr. 112/1929, Cas. I, în P.R. nr. 5/2006, p. 195).
5. Actele de simplă toleranţă nu duc la dobândirea prin uzucapiune a unui drept de servitute; sunt asemenea acte cele „de imixtiune asupra fondului altuia care, îndeplinite cu permisiunea expresă sau tacită a proprietarului acestuia, nu constituie un act de posesie capabil să fondeze prescripţia" (G. Cornu, Droit civil. Introduction. Les personnes. Les biens, llf ed., Montchrestien, Paris, 2003, p. 906). „Actele de simplă toleranţă sunt actele pe care o persoană le exercită pe fondul altuia în virtutea unei permisiuni amiabile, întotdeauna revocabile a proprietarului; de pildă, un proprietar permite vecinului să treacă pe fondul său sau să scoată apă din fântână ori să culeagă merele căzute din pom" (C. Munteanu, Incidenţa prescripţiei - achizitive şi extinctive - cu privire la dreptul de servitute, în Dreptul nr. 9/2008, p. 64). Nici actele de pură facultate, pe care proprietarul este în întregime liber să le facă sau să nu le facă, nu pot fi considerate acte constitutive a unei posesii pentru a uzucapa (idem, p. 65).
6. Articolul 82 din Legea nr. 71/2011 arată că dispoziţiile art. 930-934 NCC referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. Pentru imobilele pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.