Art. 946 Noul cod civil Drepturile asupra tezaurului găsit Ocupaţiunea Efectele posesiei

Art. 946

Drepturile asupra tezaurului găsit

(1) Tezaurul este orice bun mobil ascuns sau îngropat, chiar involuntar, în privinţa căruia nimeni nu poate dovedi că este proprietar.

(2) Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit într-un bun imobil sau într-un bun mobil aparţine, în cote egale, proprietarului bunului imobil sau al bunului mobil în care a fost descoperit şi descoperitorului.

(3) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică bunurilor mobile culturale, calificate astfel potrivit legii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercetări arheologice sistematice, şi nici acelor bunuri care, potrivit legii, fac obiectul proprietăţii publice.

Comentarii despre Art. 946 Noul cod civil Drepturile asupra tezaurului găsit Ocupaţiunea Efectele posesiei

ispas laurentiu 4.08.2015

Bunicii mei au fost expropriați înainte de revoluție.Acum ni să retrocedat terenul,jumătate pe fostul amplasament și jumătate pe alt amplasament dar în același trup.Pe fundul beciului din locuinta bunicilor,au avut o ladă cu bunuri de valoare,pe care nu au scos o de teamă comuniștilor.Bunicul a fost instiintat de persoana de la care cumpărase terenul ,ca parintii(boieri) acesteia la venirea rușilor au ingropat bunurile lor de valoare.La saparea beciului bunicul a gasit indiciile menționate de cea de la care a cumpărat terenul dar nu a continuat să sape mai adânc de teamă .Acum am pornit

Citește mai mult

Oficial prin cerere de autorizație de sapatura pentru extragerea "lăzii ".O parte din beciul în cauza este situat sub o parcare construită pe vechiul nostru amplasament.Autorizația de sapatura am cerut o pe terenul nostru cu mențiunea ca vom fora de la adâncimea de 3 m și sub parcare atât cât este nevoie să extragem obiectele.INTREBAREA ESTE: in aceste condiții acele obiecte ne vor rămâne nouă sau are dreptul și primăria?Va mulțumesc ptr. răbdarea de a fi citit aceste rânduri și aștept răspuns.

Răspunde

nelson denisa 28.01.2014

JURISPRUDENŢĂ

1. Tezaurul este un lucru ascuns sau îngropat. îndeplinesc această condiţie bijuteriile găsite într-o cabină telefonică, urmând a fi atribuite jumătate găsitorului şi jumătate companiei de telefonie care a instalat cabina pe baza concesionării terenului (C.A. Rouen, 2 mai 1990, Juris-Data, nr. 042067, apud J.L. Bergel, M. Bruschi, S. Cimamonti nr. 239, p. 249, nota 63).

2. Piesele de aur descoperite în urma demolării unui imobil nu constituie un tezaur găsit, dacă moştenitorii celui care l-a ascuns justifică existenţa unor drepturi actuale asupra acestora, dobândite de la

Citește mai mult

proprietarul lor legitim (Trib. civ. Seine, 1 juin 1949, D. 1949, 350, note Ripert, în Code civil 1995-1996, Ed. Litec, p. 426).

3. Vertebrele fosilizate pot fi considerate bun mobil ascuns sau îngropat, dar dispoziţiile art. 716 (C. civ. fr. - n.n.) nu le sunt aplicabile atunci când ele au fost descoperite în urma unor cercetări ştiinţifice practicate în mod voluntar (Trib. gr. inst. Millau, 26 mai 1988, D. 1990, Millau, obs. Robert, în Code civil 1995-1996, Ed. Litec, p. 426).

4. într-o speţă, doi angajaţi ai unei întreprinderi de deratizare au găsit într-o pivniţă mai multe piese de aur şi de argint; s-a decis că ei au săvârşit un furt, deoarece proprietarul acestor bani ascunşi de mai mult timp a făcut menţiune despre ei în testamentul său, astfel că ei nu erau uitaţi, ci aparţineau moştenitorilor (apud Ph. Malaurie, L. Aynes p. 173).

5. Tribunalul federal elveţian a admis că acela care are voinţa de a poseda un lucru care conţine o comoară posedă de asemenea şi comoara, chiar şi atunci când nu cunoaşte existenţa acesteia (A.T.F. 100/1974II8/13, în P.H. Steinauer, Les droits reels, Tome premier, Stampfli Editions SA Berne, 2007, p. 87).

6. Este disputată situaţia în care găsitor al comorii este acela care a descoperit-o cu privirea, cel care a pus mâna pe ea cel dintâi sau cel care a dat la iveală comoara

Răspunde

nelson denisa 28.01.2014

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 649. (1) Proprietatea unui tezaur este a acelui ce l-a găsit în propriul său fond; dacă tezaurul este găsit în fond străin, se împarte pe din două între cel ce l-a descoperit şi între proprietarul fondului. (2) Tezaurul este orice lucru ascuns sau îngropat, pe care nimeni nu poate justifica că este proprietar şi care este descoperit printr-un pur efect al hazardului (C. civ. 489, 490, 491)".

Legislaţie conexă:
► art. 539, art. 941, art. 942 alin. (1) NCC;
► Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată (M.

Citește mai mult

Of. nr. 828/2008);
► § 984 BGB;
► art. 716 C. civ. fr.

1. De regulă, comoara înseamnă un bun mobil preţios (dar poate fi şi obişnuit), care odinioară a fost apropriat, dar care în prezent este fără stăpân. în mod obligatoriu, ea este de natură mobiliară, ceea ce înseamnă că un bun imobil nu poate fi niciodată o comoară (în sensul juridic al termenului). Comoara trebuie să fi fost ascunsă voluntar de proprietarul său, fie într-un bun mobil (un sertar dintr-un birou, într-o carte etc.) sau într-un imobil (într-un zid, într-o nişă sau îngropată pur şi simplu în pământ). Este important de reţinut că proprietarul trebuie să fi avut intenţia de a păstra proprietatea lucrului; altminteri, am fi în prezenţa bunului abandonat sau pierdut (O. Ungureanu, C. Munteanu nr. 672, p. 829).

2. Terţa persoană dobândeşte cota-parte din dreptul de proprietate asupra tezaurului iure inventionis, adică prin ocupaţiune, iar nu iure accesionis. Există însă o particularitate în ce priveşte luarea în posesie ca element care intră în structura juridică a acestui mod de dobândire a proprietăţii. S-a precizat că este suficientă descoperirea tezaurului, iar nu luarea efectivă în stăpânire a acestuia (V. Stoica voi. II, nr. 285, p. 227).

3. în concepţia § 984 BGB (Schatzfund), comoara nu trebuie să fi fost ascunsă intenţionat; şi un lucru pierdut poate să devină comoară prin curgerea timpului (de exemplu, un inel care a ajuns sub pământ în timpul muncii în grădină). La găsirea comorii, determinantă este descoperirea (Entdeckung des Schatzes), şi nu luarea în posesie. Nu are nicio importanţă dacă găsitorul a căutat comoara sau a găsit-o din întâmplare. De asemenea, este nerelevant dacă găsitorul, pentru a o descoperi, a acţionat ilegal, de exemplu, printr-o tulburare în posesie (O. Ungureanu, C. Munteanu p. 829, nota 137).

4. Cealaltă cotă de 1/2 din dreptul de proprietate asupra tezaurului se cuvine, ca regulă, proprietarului fondului. Uzufructuarul, uzuarul, posesorul, chiar de bună-credinţă, sau locatarul nu poate beneficia de această cotă-parte care se cuvine proprietarului fondului; ei ar putea fi în situaţia terţului care descoperă comoara din întâmplare, caz în care vor beneficia, în această calitate, de o cotă de 1/2 din dreptul de proprietate asupra tezaurului (V. Stoica voi. II, nr. 285, p. 227).

5. Articolul 946 alin. (3) NCC instituie o excepţie de la regula enunţată în alineatul anterior (art. 946 alin. (2) NCC - n.n.], în sensul că, dacă tezaurul descoperit este compus din bunuri mobile culturale, astfel cum sunt acestea identificate de Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural sau din bunuri care, conform legii, fac obiectul proprietăţii publice, acestea nu vor putea fi dobândite ca efect al ocupaţiunii de către descoperitor şi proprietarul fondului în care au fost găsite. Justificarea excepţiei rezidă în faptul că aceste bunuri ce fac obiectul proprietăţii publice sunt inalienabile şi, drept urmare, nu pot fi dobândite în proprietate de către găsitor şi proprietarul fondului. în această situaţie, conform art. 48 din Legea nr. 182/2000, în termen de 72 de ore de la descoperire, descoperitorul este obligat să predea bunurile culturale primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost făcută descoperirea (Colectiv, Noul Cod civil: note, corelaţii, explicaţii, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 343).

Răspunde