Art. 968 Noul cod civil Efectul general al reprezentării succesorale Reprezentarea succesorală
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Reprezentarea succesorală
Reprezentarea succesorală
Art. 968
Efectul general al reprezentării succesorale
(1) În cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moştenirea se împarte pe tulpină.
(2) Prin tulpină se înţelege:
- înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire;
- înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire.
(3) Dacă aceeaşi tulpină a produs mai multe ramuri, în cadrul fiecărei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpină, partea cuvenită descendenţilor de acelaşi grad din aceeaşi ramură împărţindu-se între ei în mod egal.
| ← Art. 967 Noul cod civil Condiţii Reprezentarea succesorală | Art. 969 Noul cod civil Efectul particular al reprezentării... → |
|---|
1. Potrivit art. 667 C. civ. 1864, partajul averii succesorale cuvenite fraţilor şi surorilor defunctului se face între ei în porţiuni egale, dacă sunt toţi din aceeaşi căsătorie; în situaţia în care provin din căsătorii diferite, diviziunea se face pe jumătate între cele două linii (paternă şi maternă) ale defunctului; fraţii primari iau parte din amândouă liniile, uterinii (care au aceeaşi mamă cu defunctul, tatăl fiind diferit) şi fraţii consangvini sau consângenii (care au acelaşi tată cu defunctul, mama fiind diferită) vin la moştenire, fiecare, numai în linia din care fac
Citește mai mult
parte. Această regulă a împărţelii pe linii a moştenirii în cazul colateralilor privilegiaţi este aplicabilă şi în situaţia în care vin la moştenire descendenţii fraţilor şi surorilor, prin reprezentare sau prin valorificarea unui drept succesoral propriu. în cadrul fiecărei linii, împărţirea se face în mod egal, succesorii fiind de acelaşi grad [C.S.J., s. civ., dec. nr. 1031/1991, în Dreptul nr. 1/1992, p. 107).2. Curtea Constituţională a exercitat controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 665, art. 666 şi art. 676 C. civ. 1864. Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 46 privind dreptul la moştenire. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. în speţă, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că, în calitatea sa de rudă (văr primar cu defunctul), făcând parte din clasa colateralilor ordinari, nu beneficiază de prevederile art. 665 C. civ. 1864 privind reprezentarea succesorală, fiindu-i îngrădit acest drept prin prevederile art. 666 şi art. 672 C. civ. 1864, precum şi de principiul proximităţii gradelor de rudenie. Din analiza textelor de lege criticate rezultă că beneficiul reprezentării este refuzat ascendenţilor, fie ei chiar privilegiaţi, precum şi colateralilor ordinari. Având în vedere că legăturile de rudenie pot fi foarte îndepărtate, astfel încât chemarea la moştenire a rudelor nu ar mai fi bazată pe sentimente reale de afecţiune faţă de defunct, legiuitorul a limitat în linie colaterală vocaţia succesorală legală la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea principiului proximităţii gradelor de rudenie. în consecinţă, textele de lege criticate nu conţin reglementări de natură a contraveni principiului constituţional al garantării dreptului la moştenire, întrucât reprezentarea succesorală este o instituţie ce derogă de la principiile devoluţiunii legale a moştenirii. Referitor la critica privind încălcarea liberului acces la justiţie, precum şi a prevederilor cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi anume a celor care privesc procesul echitabil şi dreptul persoanei de a se plânge unei instanţe, textele de lege criticate nu opresc, în realitate, părţile interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale ce condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte nemulţumirea autorului excepţiei că, din cauza gradului de rudenie cu defunctul, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 666 C. civ. 1864, s-a constatat că stabilirea vocaţiei succesorale a rudelor defunctului, ţinând seama de clasa de moştenitori şi de gradul de rudenie, reprezintă un aspect ce excedează competenţei Curţii (C.C., dec. nr. 185/2006, M. Of. nr. 293/2006
Citește mai mult
Instituţii, p. 540-541).2. în privinţa rudelor de grad egal, reprezentarea se admite pentru ca împărţirea moştenirii să se facă pe tulpini, cu respectarea principiului egalităţii între moştenitorii de gradul cel mai apropiat cu defunctul, iar nu pe capete, în părţi egale, în raport de numărul descendenţilor care vin efectiv la moştenire. Reprezentarea este admisă la infinit, astfel că nu numai nepoţii, dar şi strănepoţii, răstrănepoţii etc. pot veni la moştenire prin reprezentare (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 87-88).
3. Efectul principal al reprezentării succesorale constă în împărţirea moştenirii pe tulpini. Astfel, în cazul reprezentării succesorale, indiferent de numărul reprezentanţilor, aceştia au dreptul numai la partea din moştenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor. Prin tulpina se înţelege ascendentul decedat la data deschiderii succesiunii, reprezentat de către descendenţii săi. în cazul în care o tulpină a produs mai multe ramuri, partea de moştenire cuvenită acelei tulpini se va divide pe ramuri, descendenţii din aceeaşi ramură culegând părţi egale (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 78).
4. Legea defineşte expres noţiunea de „tulpină" în art. 968 alin. (2) NCC; astfel, prin tulpină se înţelege: a) înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire; b) înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea sau este reprezentat la moştenire.
5. Dacă aceeaşi tulpină a „produs mai multe ramuri, în cadrul fiecărei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpină, partea cuvenită descendenţilor de acelaşi grad din aceeaşi ramură împărţindu-se între ei în mod egal" [art. 968 alin. (3) NCC]. De exemplu, dacă în cazul prezentat la pct. 1, unul dintre nepoţi ar fi decedat şi el la data deschiderii moştenirii, lăsând doi copii (strănepoţi ai defunctului), aceştia vor veni la moştenire tot pe tulpini (subtulpini), adică ar primi partea cuvenită ascendentului lor (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 540-541).
6. Odată cu drepturile pe care le dobândesc prin reprezentare, moştenitorii răspund şi de pasivul succesiunii (având, în consecinţă, şi obligaţii în funcţie de vocaţia succesorală a fiecăruia) (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 541).
7. Deşi reprezentarea operează de drept şi imperativ, reprezentantul nu este obligat să accepte moştenirea, iar în caz de pluralitate de reprezentanţi, fiecare păstrează dreptul de opţiune succesorală (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 91).