Art. 966 Noul cod civil Domeniul de aplicare Reprezentarea succesorală
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Reprezentarea succesorală
Reprezentarea succesorală
Art. 966
Domeniul de aplicare
(1) Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului.
(2) În limitele prevăzute la alin. (1) şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 967, reprezentarea operează în toate cazurile, fără a deosebi după cum reprezentanţii sunt rude de acelaşi grad ori de grade diferite în raport cu defunctul.
| ← Art. 965 Noul cod civil Noţiune Reprezentarea succesorală | Art. 967 Noul cod civil Condiţii Reprezentarea succesorală → |
|---|
1. Potrivit legii, reprezentarea are loc la infinit în linie descendentă şi numai pentru descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului, în linie colaterală. Prin urmare, legea limitând instituţia reprezentării la descendenţii din fraţi şi surori, este evident că soţul supravieţuitor al fiicei predecedate a defunctului nu vine la succesiunea acestuia prin reprezentarea soţiei sale, el neavând niciun drept la succesiunea socrului său [Trib. Suprem, dec. nr. 1568/1968, în R.R.D. nr. 4/1969, p. 180).
2. Reprezentarea succesorală constituie un beneficiu al legii, în virtutea căruia un
Citește mai mult
succesibil în grad de rudenie mai îndepărtat urcă în locul şi gradul ascendentului său, predecedat la data deschiderii moştenirii, pentru a culege, în concurs cu moştenitorii mai apropiaţi în grad, partea de moştenire ce s-ar fi cuvenit celui pe care îl reprezintă (ascendentul, dacă s-ar fi aflat în viaţă). De reprezentare succesorală se bucură numai descendenţii lui de cuius (moştenitorii din clasa I) şi descendenţii fraţilor şi surorilor (moştenitori din clasa a ll-a); nu vor beneficia de reprezentare succesorală ascendenţii privilegiaţi, ascendenţii ordinari, colateralii ordinari şi soţul supravieţuitor. în speţă, reclamantul a fost instituit legatar universal al soţiei sale, fiind şi unicul său moştenitor acceptant al succesiunii. Ca atare, el nu culege succesiunea după socrul său, prin reprezentare după soţia decedată, ci în virtutea retransmiterii succesorale, fiind unic acceptant al succesiunii după soţie şi legatar universal (C.A. Suceava, dec. civ. nr. 2079/2003, în B.J.C.P.J., sem. 11/2002, 2003, p. 141-142).3. Fiind de strictă interpretare, reprezentarea - care constituie o excepţie şi o ficţiune a legii -trebuie mărginită în limitele strict prevăzute de aceasta. Textele citate nerecunoscând soţului supravieţuitor posibilitatea dobândirii unor drepturi succesorale prin reprezentare, în mod nelegal s-a reţinut de către instanţe calitatea soţiei supravieţuitoare de succesoare prin reprezentarea soţului ei predecedat (fiul defunctului) [Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 226/1986, în R.R.D. nr. 11/1986, p. 66).
4. Reprezentarea succesorală este un beneficiu stabilit prin lege, care permite unui succesor mai îndepărtat în grad să urce în locul şi gradul ascendentului său, decedat la deschiderea succesiunii, pentru a culege, în concurs cu succesorii mai apropiaţi în grad, partea care s-ar cuveni ascendentului, dacă s-ar fi aflat în viaţă. Legea, derogând de la principiul proximităţii gradului de rudenie, prin reprezentare, permite unor categorii de succesori să urce în locul şi în gradul părintelui lor predecedat, fiind astfel create unele drepturi în favoarea acestor moştenitori. Deoarece legea limitează instituţia reprezentării la descendenţii direcţi şi descendenţii anumitor colaterali, soţul supravieţuitor vine la succesiune, conform dispoziţiilor Legii nr. 319/1944, numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare. în speţă, prima instanţă a hotărât împărţirea succesiunii defuncţilor între toţi succesorii acestora, descendenţi direcţi: fiul în viaţă şi nepoţii din fiii predecedaţi, care au venit la succesiune urcând în locul şi gradul părinţilor acestora, întrucât soţiile fiilor predecedaţi nu pot veni la succesiune prin reprezentare, citarea lor în proces nu era necesară [C.A. laşi, dec. civ. nr. 1692/2001, în Jurisprudenţa C.A. laşi 2001, p. 104).
2. Reprezentarea este posibilă dacă reprezentanţii îndeplinesc condiţiile necesare pentru a reprezenta, fără a deosebi dacă sunt rude de acelaşi grad sau de grade diferite în raport cu defunctul.
3. Problema reprezentării succesorale este permisă şi în cazul descendenţilor colaterali privilegiaţi - fraţii şi surorile defunctului până la gradul IV inclusiv. Astfel, ascendenţii ordinari (bunicul) sau
Citește mai mult
verii primari nu pot veni prin reprezentarea părinţilor defunctului sau propriilor părinţi (unchi, mătuşă) la moştenire. Nici soţul supravieţuitor nu beneficiază de reprezentare (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 71).4. Reprezentarea succesorală este permisă în cazul descendenţilor în linie directă ai defunctului, iar dispoziţiile care o prevăd sunt de strictă interpretare şi nicio altă persoană nu poate beneficia de ea (D. Chirico, Succesiuni, 1996, p. 41).
5. Potrivit legii, reprezentarea „este admisă în toate cazurile", deci nu numai atunci când unul sau mai mulţi descendenţi ai unui copil decedat al defunctului vin la moştenire în concurs cu unul sau mai mulţi descendenţi în viaţă ai defunctului de grad mai apropiat şi când, fără beneficiul reprezentării, nici nu ar putea moşteni, dar şi atunci când descendenţii copilului sau copiilor decedaţi ai defunctului sunt de acelaşi grad [Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 87-88).