Art. 967 Noul cod civil Condiţii Reprezentarea succesorală

Ce înseamnă reprezentarea succesorală?

1. Pentru a opera reprezentarea succesorală trebuie îndeplinite două condiţii: a) cel reprezentat să fie nedemn sau decedat, la data deschiderii moştenirii; reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit de el; b) reprezentantul să îndeplinească condiţiile generale pentru a moşteni (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 538).

2. Poate fi reprezentată atât o persoană decedată, cât şi o persoană în viaţă „lipsită de capacitatea de a moşteni" (nedemnul, renunţătorul sau dezmoştenitul).

Citește mai mult

Condiţia este îndeplinită şi dacă cel care este reprezentat a decedat în aceeaşi împrejurare cu cel care lasă moştenirea, deoarece sunt prezumaţi că au murit în acelaşi moment [art. 957 alin. (2) NCC1. Poate fi reprezentată şi persoana dispărută, deoarece până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti declarative de moarte rămase definitivă este prezumată a fi în viaţă (şi poate avea calitatea de nedemn, renunţător sau dezmoştenit) (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 538).

3. Poate fi reprezentată nu numai persoana care nu este în viaţă, ci şi nedemnul, chiar dacă este în viaţă la data deschiderii succesiunii. Reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul ar fi nedemn faţă de cel reprezentat sau ar fi renunţat la moştenirea acestuia (caz păstrat din vechiul Cod civil) ori ar fi fost dezmoştenit (îndrumar notarial, voi. I, p. 336).

4. Reprezentarea nu poate opera per saltum şi omisso medio, astfel că reprezentantul nu poate să sară peste un ascendent care este în viaţă pentru a ajunge la alt ascendent pe care să îl reprezinte, ci el trebuie să urce din grad în grad vacant până la gradul cel mai apropiat de defunct (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 538).

5. Deoarece reprezentantul urmează să îl moştenească pe defunct, el trebuie să îndeplinească toate condiţiile de a veni la moştenirea legală a acestuia: a) să aibă capacitate succesorală; astfel, reprezentantul trebuie să existe în momentul deschiderii moştenirii (spre deosebire de reprezentat, el nu poate să fie comorient sau persoană decedată în acelaşi timp cu defunctul); b) să aibă vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunct, fiindcă o persoană care nu ar putea moşteni în nume propriu nu ar putea culege moştenirea nici prin reprezentare; c) să nu fie nedemn faţă de defunct, să nu fi renunţat la moştenirea acestuia şi să nu fi fost exheredat (în cazul moştenitorilor nerezervatari). Reprezentantul trebuie să îndeplinească condiţiile necesare pentru a-l moşteni exclusiv pe defunct (şi nu pe reprezentat) (6. Boroi, L Stănciulescu, Instituţii, p. 538-539).

6. în toate cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moştenitorii, indiferent de gradul de rudenie faţă de cel care lasă moştenirea, sunt moştenitori legali. în raport cu vocaţia succesorală a fiecăruia, moştenitorii care culeg moştenirea prin intermediul reprezentării succesorale dobândesc atât drepturi, cât şi obligaţii. Moştenitorii care beneficiază de reprezentare succesorală pot nu numai să accepte moştenirea, dar şi să renunţe la aceasta (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 78).

7. Dacă sunt îndeplinite condiţiile de mai sus, reprezentarea este admisă: în toate cazurile, la infinit, operând de drept şi imperativ (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 87-88).

8. Potrivit art. 966 alin. (2) NCC, reprezentarea „operează în toate cazurile". Astfel, în clasa I (a descendenţilor), nepoţii (rude cu defunctul de gradul al ll-lea) vor veni la moştenire prin reprezentare atât în cazul în care ar exista şi fii ai defunctului (descendenţi de gradul I), cât şi în cazul în care ar veni la moştenire numai nepoţi ai defunctului. Tot astfel, în clasa a ll-a (a ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi) nepoţii de frate şi soră (rude cu defunctul de gradul III) vor veni la moştenire prin reprezentare, atât în cazul în care ar veni şi fraţii sau surorile defunctului, cât şi în cazul în care la moştenire ar veni numai nepoţi de frate sau soră. Dacă rudele sunt de grad egal, împărţirea moştenirii se va face pe tulpini, „cu respectarea principiului egalităţii între moştenitorii de grad cel mai apropiat cu defunctul (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 539-540).

10. Reprezentarea este admisă la infinit (nemărginit), în sensul că de ea vor beneficia nu numai descendenţii de gradul al ll-lea spre a-i reprezenta pe descendenţii de gradul I, ci şi descendenţii de gradul al lll-lea spre a-i reprezenta pe descendenţii de gradul al ll-lea, precum şi cei de gradul al IV-lea pe cei de gradul al lll-lea etc. Ca excepţie, în cazul descendenţilor din fraţi sau surori, reprezentarea nu poate opera nemărginit, ci numai până la gradul al IV-lea (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 540).

11. Voinţa descendenţilor poate influenţa regulile reprezentării numai prin renunţare la moştenire, dar nu şi prin acceptarea ei cu efecte parţiale (fără beneficiul reprezentării) sau sub condiţie (împărţirea să se facă în alte cote decât cele rezultând din regulile reprezentării) (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 89).

12. Regulile reprezentării succesorale nu pot fi modificate prin voinţa defunctului (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 89; G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 540). în literatura de specialitate s-a susţinut şi opinia contrară, în sensul că defunctul ar putea, „în limitele cotităţii disponibile şi fără a aduce atingere rezervei, să înlăture reprezentarea legală sau să o admită în alte cazuri decât cele prevăzute de lege" (M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei în dreptul R.S.R., Ed. Academiei, Bucureşti, 1966, p. 96). S-a apreciat că asemenea dispoziţii testamentare trebuie să fie interpretate nu în sens de înlăturare a reprezentării legale sau de admitere a ei în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, ci ca exheredări, respectiv legate făcute prin testament (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, P- 89).

13. Articolul 13 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 18/1991, republicată, prevede că descendenţii copiilor fostului proprietar decedat, precum şi cei din fraţi şi surori pot veni la moştenire în locul părinţilor lor decedaţi anterior autorului succesiunii, deci prin reprezentare. Din textul de lege menţionat rezultă că reprezentarea nu este admisă în cazul în care reprezentatul a decedat „nu anterior, ci ulterior fostului proprietar al terenului, însă decesul a avut loc înaintea apariţiei Legii nr. 18/1991". Reprezentarea se admite însă nu numai în cazul predecesului celui reprezentat, dar şi în cazul în care reprezentatul este comorient sau decedat în acelaşi timp cu autorul succesiunii. Dacă însă moartea copilului sau, după caz, a fratelui/surorii fostului proprietar a intervenit ulterior decesului autorului (nu „anterior"), acesta va moşteni, deoarece a fost în viaţă la data deschiderii succesiunii (urmând ca, apoi, cota moştenită să fie transmisă propriilor săi moştenitori) (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 542).

14. Dispoziţii în materie sunt cuprinse şi în Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate de stat în mod abuziv. Astfel, potrivit art. 4 alin. (2) din lege, de prevederile acesteia beneficiază şi moştenitorii persoanelor îndreptăţite, reconstituirea dreptului de proprietate putându-se face, în condiţiile legii civile, atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare sau retransmitere (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 542).